Ce urmează după moartea Papei Francisc: Când va fi înmormântat

Cum este anunțată moartea unui papă

Când un papă moare, prima persoană care este anunțată este Camerlengo și el este responsabil pentru determinarea formală a morții. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere al înalților oficiali ai bisericii, că Papa a murit, înainte ca decesul să fie anunțat public printr-o declarație a Vaticanului, transmite Știri.md, cu referire la euronews.ro. 

Camerlengo împărtășește vestea vicarului Romei, decanului Colegiului Cardinalilor, care, la rândul său, împărtășește vestea cu restul colegiului cardinal, ambasadorilor Sfântului Scaun și șefilor națiunilor.

Credincioșii vor afla vestea morții Papei prin intermediul șefilor de stat și ambasadorilor.

Înainte de a răspândi anunțul morții, Camerlengo se va apleca deasupra corpului Papei și va striga de trei ori numele de botez al Papei. Dacă nu există niciun răspuns, se emite un certificat de deces și evenimentul este făcut public, prin sesizarea cardinalului vicar, potrivit Whasington Post. Însă acest lucru este, în mare parte, ceremonial, deoarece medicii trebuie să confirme mai întâi moartea Suveranului Pontif prin mijloace medicale standard.

Apoi, conform tradiției, inelul său cu acel sigiliu pentru documentele oficiale papale, este deformat sau distrus cu o foarfecă, în prezența altor cardinali, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei Sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Inelul papal este cunoscut și sub numele de „Inelul Pescarului”.

Există mai multe motive pentru care inelul este distrus. Cel mai important este acela de a preveni utilizarea lui la falsificarea documentelor. Acest fel de obiecte sunt unice pentru fiecare Papă și sunt îngropate împreună cu el.

Din acel moment, corpul Papei rămâne în mare parte neatins. El este depus la capela papală, iar  Vaticanul interzice orice fel de autopsie.

Următorul pas în procesul constatării decesului Papei este și sigilarea apartamentului papal. Șeful de cabinet supraveghează tăierea liniilor telefonice, încuie apartamentul privat al Papei și sigilează ușile cu panglici roșii. Se fac apoi pregătiri pentru înmormântare, care va avea loc în termen de patru până la șase zile de la moartea Papei. Și va urma o perioadă de nouă zile de doliu, cunoscută sub denumirea de Novendiale. Este un obicei roman antic, dar Italia declară și o perioadă de doliu național.

Ulterior, trupul Pepei va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sf. Petru pentru a fi văzut de către public, unde sute de mii de oameni se vor prezenta pentru a-l omagia, inclusiv demnitari și diverși lideri mondiali. În trecut, trupul Papei era expus pe o platformă înălțată, numită catafalc, dar ritualurile funerare simplificate în cazul papei Francisc prevăd că el va trebui să fie pus într-un sicriu deschis, fără atât de mult fast.

De-a lungul istoriei, Papii au fost adesea îmbălsămați și unora li s-au îndepărtat și organele interne înainte de înmormântare. O biserică din apropierea Fântânii Trevi din Roma găzduiește inimile a peste 20 de papi, puse în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte. Dar aceste practici nu mai sunt acum de actualitate.

Vor urma slujbe de rugăciune zilnice și liturghii la Bazilica Sf. Petru și în întreaga lume catolică.

Interregnum

Perioada dintre moartea Papei și alegerea succesorului său se numește interregnum. În acest timp Biserica Catolică răspândește lumii moartea Papei, fiind o procedură lungă și plină de simbolism.

Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție, numită sede vacante, adică „scaunul este vacant”, timp în care conducerea Bisericii este predată temporar Colegiului Cardinalilor, cu toate că ei nu pot lua decizii majore până când nu este ales un nou Papă.

Înmormântarea Papei Francisc

Înmormântarea Papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sf. Petru. Slujba va fi condus de decanul Colegiului Cardinalilor. În prezent, această poziție este ocupată de italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.

În mod tradițional, Papa ar trebui să fie îngropat în criptele de sub Bazilica Sf. Petru, unde se ajunge prin niște tuneluri. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.

Însă Papa Francisc a spus, într-un interviu din 2023, că a ales bazilica Santa Maria Maggiore, din Roma, ca loc de înmormântare. Este una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate. Asta îl va face pe Francisc primul papă din ultima sută de ani care este înmormântat în afara Vaticanului.

Până acum, Papii au fost înmormântați în trei sicrie: unul făcut din lemn de chiparos, unul din zinc și unul din lemn de ulm, unul în celălalt. Dar Francisc a ordonat să fie îngropat într-un singur sicriu care să fie din lemn și zinc.

Când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub de metal care conținea un sul de hârtie rulată, numit rogito - un document de 1.000 de cuvinte care îi povestește viața și domnia. Francisc va fi și el înmormântat cu propriul său rogito care detaliază papalitatea sa unică.

Conclavul și alegerea noului Papă

La două-trei săptămâni după înmormântarea Papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a organiza un conclav, procesul secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor.

Marea majoritate a celor 266 de suverani pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut în Argentina, cu numele Jorge Mario Bergoglio, este primul non-european în 1.300 de ani.

Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, notându-și numele pe un buletin de vot și așezându-l într-un potir deasupra altarului.

Pe întreaga perioadă a alegerii noului papă, participanții la Conclav vor dispune de un singur mijloc de comunicare cu lumea exterioară: fumul ce va ieşi de pe hornul ataşat de capelă, vizibil din piaţa Sfântul Petru.

Alegerea noului Papă este apanajul Colegiului Cardinalilor, care se întrunește în termen de 15 până la 20 de zile în Capela Sixtină pentru a-și alege succesorul dintre ei prin vot secret. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să voteze. În ziua votării, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă, iar cardinalii, care au depus un jurământ de păstrare a secretului, sunt închiși înăuntru.

Candidaturile lor sunt citite cu voce tare și numărate. Votul secret va dura până când unul dintre candidaţi va acumula 77 de voturi - două treimi plus unu din voturile cardinalilor electori. După cel de-al 34-lea vot, în cazul în care nu se va stabili niciun câştigător, numărul candidaţilor va fi redus la doi, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, conform modificărilor făcute de papa Benedict al XVI-lea, pentru ca un candidat să câştige este nevoie de o majoritate calificată de două treimi.

Cu fiecare vot nereușit, apare un fum negru printr-un horn din Bazilica Sfântul Petru, în urma arderii unei substanțe chimice. Când Colegiul Cardinalilor a ales un nou papă, se eliberează un fum alb pentru a anunța că a fost ales un nou Papă. 

Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară de două treimi, are loc un alt tur de scrutin. Pot exista până la patru astfel de runde pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și a avut nevoie de cinci scrutine, dar procesul poate dura mai mult. Un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni.

Candidații nu își fac campanie deschisă pentru această funcție.

Pe măsură ce buletinele de vot sunt numărate, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului.

Procedura se va încheia cu rostirea în limba latină de pe balconul bazilicii Sfântul Petru a sintagmei „habemus papam” („avem un papa”), iar noul conducător al Bisericii Catolice va ieşi la balcon, îmbrăcat în alb, să salute mulţimea de credincioşi. El trebuie mai întâi să-și aleagă un nume papal.

Pe lângă stabilirea învățăturilor și moralei bisericii, un papă deține o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca un mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare. Majoritatea papilor slujesc până în ziua în care mor.