Ce spune papa Leon despre AI: Suntem la porțile unei noi revoluții

Leon al XIV-lea a explicat că alegerea acestui nume papal nu a fost întâmplătoare. El s-a inspirat din figura lui Leon al XIII-lea, papă în perioada Revoluției Industriale, care a luat poziție față de abuzurile capitalismului emergent și a susținut drepturile muncitorilor. Acum, în fața unei noi revoluții – cea digitală, impulsionată de inteligența artificială – noul papă consideră că Biserica trebuie să joace din nou un rol activ în apărarea valorilor umane fundamentale, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Un mesaj pentru epoca digitală

Într-un discurs adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a avertizat că noile tehnologii riscă să reducă omul la o simplă piesă într-un mecanism economic global, în care eficiența este adesea mai importantă decât compasiunea sau echitatea. El a reamintit că doctrina socială a Bisericii nu este un relicvariu, ci un „tezaur viu” care trebuie reactivat de fiecare dată când umanitatea se confruntă cu transformări structurale.

Papa a subliniat că inteligența artificială nu trebuie lăsată să evolueze fără reguli. În viziunea sa, dezvoltarea tehnologică trebuie reglementată nu doar din rațiuni economice sau de securitate, ci și din perspectivă morală și spirituală. Este esențial, a spus el, „să nu pierdem din vedere că nu toate deciziile pot fi externalizate către algoritmi”. Viața umană nu poate fi redusă la calcule predictive sau la optimizare funcțională.

Tradiția catolică și inovația tehnologică

Chiar dacă astăzi mulți asociază Biserica cu reticența în fața progresului, istoria oferă o imagine mai nuanțată. În Evul Mediu, mănăstirile au fost centre de inovație, unde s-au inventat tehnologii precum roata hidraulică acționată de maree sau forajul mecanic. Teologii vremii credeau că tehnologia poate contribui la restaurarea condiției umane pierdute odată cu păcatul originar. Ideea că omul, ca făptură creatoare, poate folosi tehnologia pentru a se apropia de desăvârșire divină a fost un motor al progresului timpuriu.

Papa Francisc a fost unul dintre liderii religioși care au înțeles acest potențial. În anii săi de pontificat, el a promovat dialogul cu giganții tehnologici și a susținut reglementarea AI în favoarea binelui comun. A avertizat împotriva idolatrizării tehnologiei și a pledat pentru o „nouă formă de umanism creștin”, în care rațiunea, credința și responsabilitatea morală se susțin reciproc.

Biserica, un reper moral în era inteligenței artificiale

Prin poziția sa, Leon al XIV-lea nu face altceva decât să ducă mai departe această tradiție. El susține că, în fața transformărilor aduse de AI, religia nu trebuie să tacă, ci să se implice activ în stabilirea reperelor morale. Este esențial, spune el, ca Biserica să rămână un ghid în vremuri în care sensul vieții, rolul muncii și definirea demnității umane devin tot mai neclare.

Inteligența artificială ridică întrebări care sunt, în esență, spirituale: cine suntem, ce înseamnă să fim oameni și unde se află granița între util și sacru? Dacă tehnologia devine un nou altar, atunci Biserica are datoria de a oferi o contra-perspectivă: una în care omul rămâne în centrul creației, nu la periferia unui sistem controlat de algoritmi.

Papa Leon al XIV-lea pare hotărât să transforme Vaticanul într-un actor relevant în dezbaterile despre AI. Nu pentru a dicta legi, ci pentru a reaminti lumii că, dincolo de date și rețele neuronale, există o dimensiune profund umană care nu poate fi digitalizată.