Ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar aprinde luminile în același timp
Deși pare un scenariu de film SF sau un experiment de proporții planetare, întrebarea „ce s-ar întâmpla dacă toată lumea de pe Pământ și-ar aprinde luminile în același timp?” este una serioasă. Răspunsul implică nu doar știința din spatele electricității, ci și impactul asupra mediului, infrastructurii și chiar asupra cerului nopții.

Într-o lume în care electricitatea este indispensabilă, acest exercițiu de imaginație ne ajută să înțelegem cât de fragil și, totodată, cât de adaptabil este sistemul energetic global. Dar să vedem ce s-ar întâmpla concret dacă într-o clipă, de la New York la Tokyo, de la Rio la București, miliarde de oameni ar apăsa într-unison întrerupătorul de lumină, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.
Harold Wallace, cercetător electricitate la Muzeul Național de Istorie Americană, Institutul Smithsonian, a scris în The Conversation un articol pe subiect.
Rețeaua electrică ar fi pusă la grea încercare
Primul și cel mai evident efect ar fi o creștere bruscă și masivă a cererii de electricitate. În mod obișnuit, sistemele energetice funcționează într-un echilibru constant: câtă energie se consumă, atâta trebuie și generată. Orice dezechilibru, chiar și pentru câteva secunde, poate provoca pene de curent.
Operatorii de sistem monitorizează constant cererea de energie (numită „load”) cu ajutorul senzorilor și al calculatoarelor sofisticate. De regulă, cererea variază în funcție de ora din zi sau anotimp. De exemplu, consumul e mai mare ziua sau vara, când se folosesc aparate de aer condiționat.
Dacă toată planeta ar aprinde luminile simultan, centralele electrice ar trebui să răspundă instantaneu prin creșterea producției. Centralele pe gaz natural se pot adapta rapid, dar cele pe cărbune sau nucleare au o inerție mare – durează ore sau chiar zile să fie pornite complet. Sursele regenerabile, precum energia solară sau eoliană, sunt dependente de vreme și nu pot fi controlate în timp real.
În prezent, sistemele sunt ajutate de baterii uriașe care pot stoca energie temporar, dar nici acestea nu ar putea susține un oraș întreg, și cu atât mai puțin întreaga planetă. Hidrocentralele care pot pompa apă în baraje în timpul nopții, pentru a o elibera la ore de vârf, ar putea interveni parțial, dar totul ar depinde de sincronizarea și capacitatea regională a fiecărei rețele.
Totuși, un colaps global al rețelelor este puțin probabil. Nu există o rețea electrică globală unică, ci mii de rețele regionale, parțial interconectate. Chiar dacă unele ar eșua, restul ar putea izola problema și rămâne funcționale. În plus, datorită utilizării pe scară largă a becurilor LED, consumul individual de electricitate a scăzut considerabil. Aceste surse moderne produc mai multă lumină cu mai puțină energie și generează mai puțină căldură.
Cerul nopții ar fi invadat de o strălucire artificială
Un alt efect important – dar mai puțin discutat – ar fi creșterea masivă a poluării luminoase. Așa-numitul „sky glow”, sau strălucirea cerului nopții, apare atunci când lumina artificială se reflectă în particulele de praf și umiditate din atmosferă, rezultând un halou difuz care acoperă stelele.
Chiar și acum, în orașele mari, stelele sunt aproape invizibile. Dar dacă toată planeta ar fi iluminată simultan, acest fenomen ar atinge cote fără precedent. Cerul nopții ar deveni o masă opacă de lumină, iar observarea astronomică ar deveni imposibilă, chiar și în zonele rurale.
Mai mult, poluarea luminoasă nu afectează doar vizibilitatea cerului, ci și sănătatea umană și ecosistemele. Lumina artificială perturbă ritmul circadian – ciclul natural de somn și trezire – și poate duce la insomnie, stres sau dezechilibre hormonale. La nivel ecologic, multe specii de insecte, păsări și chiar broaște țestoase sunt dezorientate de lumină, cu efecte în lanț asupra biodiversității.
Chiar și iluminatul public gândit greșit – cum ar fi becurile stradale orientate în sus în loc de în jos – contribuie masiv la această problemă. Și nu e vorba doar de estetică. Când un întreg ecosistem e afectat de ceva atât de „banal” precum lumina, e clar că impactul trebuie luat în serios.
Becurile LED au salvat sistemul – dar nu și cerul
Într-un asemenea scenariu de criză, becurile LED ar juca un rol-cheie. Înlocuind treptat becurile incandescente și fluorescente, aceste dispozitive eficiente consumă mult mai puțin curent pentru aceeași intensitate luminoasă. Astfel, chiar dacă toată lumea și-ar aprinde becurile simultan, consumul global ar fi totuși mai scăzut decât în urmă cu 20 de ani.
Departamentul american al energiei estimează că doar trecerea la LED-uri economisește în medie 225 de dolari anual pe gospodărie. Dar eficiența energetică nu înseamnă automat și reducerea poluării luminoase. Din contră, unele orașe au folosit „economiile” de la LED-uri pentru a instala și mai multe lumini – ceea ce a agravat sky glow-ul în loc să-l reducă.
În concluzie, dacă întreaga planetă ar aprinde luminile în același moment, nu am avea parte de un blackout apocaliptic, dar am înregistra o solicitare masivă asupra rețelelor electrice. În schimb, ceea ce s-ar întâmpla sigur ar fi un val de lumină care ar sufoca cerul, stelele și poate chiar ritmul nostru biologic. Iar întrebarea care rămâne este: avem nevoie cu adevărat de atâta lumină, sau am putea redescoperi întunericul – în mod conștient și controlat – ca parte esențială a echilibrului nostru cu planeta?