Ce înseamnă Orașul de 15 minute? Ar putea fi implementat și în România
Oamenii ar trebui sprijiniți să ajungă cât mai repede la școală, la un magazin, la piață, la medic ori la locul de muncă. Pentru asta, administrațiile locale și centrale ar trebui să ne asigure infrastructura necesară, iar cartierele în care locuim ar trebui să fie construite după un model al Orașului de 15 minute.
Acest concept de planificare urbană presupune ca majoritatea necesităților și serviciilor zilnice, cum ar fi munca, cumpărăturile, educația, îngrijirea sănătății și petrecerea timpului liber să poată fi ușor accesibile cu o plimbare pe jos de 15 minute sau o plimbare cu bicicleta, transmite Știri.md, cu referire la Digi24.ro.
Ideea nu e nouă, ci are o vechime de aproape un secol. Însă a fost relansată în spațiul public în ultimii ani de către urbanistul franco-columbian Carlos Moreno. Din toată această dezbatere nu puteau să lipsească conspiraționiștii, care au început să răspândească chiar și în spațiul public românesc informații false conform cărora orașul de 15 minute este „o reprezentare modernă” a lagărelor naziste.
În prezent, În România, se află în dezbatere parlamentară un proiect de lege care face referire la teoria lui Moreno, iar acesta are stabilite niște ținte care contribuie la tranziția verde a zonelor urbane de la noi din țară și la alinierea la principiile și practicile europene. Mulți oameni care locuiesc astăzi în orașe nu pot decât să viseze la schimbări și, în schimb, trebuie să facă față blocajelor de trafic sau transportului public defectuos pentru a ajunge acolo unde doresc. Experții spun că pentru a crea orașe mai durabile, lucruri precum spațiile verzi, locurile pentru a face sport, cinematografele sau magazinele trebuie mutate acolo unde locuiesc oamenii, nu invers.
În urmă cu două decenii, mai mulți oameni trăiau în mediul rural decât în zonele urbane. Dar trendul s-a schimbat și aproximativ 56% din populația globală trăiește acum în orașe, iar numărul continuă să crească. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, două treimi din cele aproximativ 10 miliarde de oameni care vor locui pe Pământ până în anul 2050 vor trăi în zone urbane.
Această răspândire consecventă a vieții la oraș a scos în evidență fisuri serioase în ceea ce privește planificarea orașelor în care locuim. În plus, a început să se acorde mai multă atenție asupra unor teme precum nedreptatea socială și excluziunea, rețelele de transport public inadecvate și problemele de sănătate legate de poluarea aerului. O idee care a câștigat popularitate recent și este văzută drept o cale către un viitor mai durabil, locuibil și sănătos este „Orașul de 15 minute”.
Oamenii și mediul, în centrul planificării urbane
Conform ziarului american New York Times, mai multe orașe din întreaga lume au îmbrățișat în ultimii ani conceptul urban pe care Carlos Moreno, în prezent profesor la Universitatea Sorbona din Paris, a început să îl dezvolte în 2010.
Denumit „orașul de 15 minute”, conceptul presupune ca drumurile noastre de zi cu zi, cum ar fi drumul până la școală, la magazin sau birou, până în parc sau la o sală de sport, ar trebui să fie scurte: doar 15 minute sau o scurtă plimbare pe jos sau cu bicicleta.
Publicația The Conversation precizează că acest conceput implică construirea de noi centre urbane și restructurarea celor existente. Elementele cheie sunt: proximitatea locurilor necesare, participarea locală în luarea deciziilor, un oraș mai verde și altele asemenea.
Benjamin Büttner, expert în mobilitate la Universitatea Tehnică din München, a declarat pentru Deutsche Welle că, pentru a crea orașe mai durabile, lucruri precum spațiile verzi, locurile pentru a face sport, cinematografele sau magazinele trebuie mutate acolo unde locuiesc oamenii, nu invers. Și asta nu înseamnă că trebuie demolate și reconstruite, ci că spațiul public deja existent trebuie reamenajat.
Orașul de 15 minute oferă și un concept de mobilitate: mai puține mașini și mai mult spațiu pentru bicicliști și pietoni, căi sigure pentru copii, persoane cu dizabilități sau bătrâni și locuri pentru interacțiunea socială.
„Mașinile sunt o problemă, cel puțin în centrele urbane. Ocupă prea mult spațiu și pot împiedica mobilitatea activă”, a mai explicat Büttner. În 2021, într-un discurs TED, Carlos Moreno spunea că sunt patru principii-cheie care trebuie să stea la baza acestei regândiri a orașelor.
- Proximitate (să locuim la o distanță cât mai mică de principalele noastre activități de zi cu zi)
- Ecologie (orașul trebuie să fie cât mai verde și sustenabil)
- Solidaritate (întoarcere la conceptul de comunitate care a dispărut din orașele mari)
- Participare (cetățenii să fie implicați în transformarea orașelor lor).
Citește continuarea pe Digi24.ro.