Ce este KGB 2.0, noua unitate de spioni-asasini a lui Vladimir Putin

Apărută în contextul războiului din Ucraina, această unitate secretă este suspectată de implicare în atentate, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare în Europa de Vest, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Departamentul pentru Sarcini Speciale din Rusia a fost denumit „KGB 2.0” 

Numită deja de jurnaliștii din străinătate „KGB 2.0”, SSD acționează cu o combinație letală de metode clasice de spionaj și tehnologii moderne, într-o rețea operativă greu de detectat. Sub comanda generalului Andrei Averyanov, o figură controversată a GRU, unitatea ar avea misiunea de a crea haos în statele considerate inamice ale Rusiei și de a sabota sprijinul oferit Ucrainei.

SSD ar fi, potrivit presei din Europa, un instrument de război hibrid. Formată dintr-un amestec de veterani ai operațiunilor speciale, agenți sub acoperire și chiar foști infractori, această structură a fost concepută pentru a funcționa dincolo de orice cadru legal internațional. 

Potrivit unor surse din serviciile de informații occidentale, unitatea „KGB 2.0” a fost creată în 2023 și are ca scop destabilizarea Europei prin sabotaje, atentate și acțiuni psihologice de tip propagandistic. 

„SSD poate fi comparată într-o oarecare măsură cu KGB-ul din perioada sovietică, dar folosește tactici moderne, cum ar fi operațiunile cibernetice și infiltrările la nivel instituțional”, a spus profesorul Lance Hunter, expert în relații internaționale și spionaj la Augusta University.

Unitatea de spioni-asasini a lui Vladimir Putin e acuzată de unele acțiuni din Europa de Vest 

Printre acțiunile atribuite acestei entități se numără tentativa de asasinat asupra directorului general al unei companii germane din industria armamentului, dar și planuri de plasare a explozibilului pe avioane de marfă aparținând companiei DHL. 

Uniunea Europeană a impus în decembrie sancțiuni împotriva mai multor agenți SSD, acuzați de orchestrarea unor bombardamente, atacuri informatice și tentative de lovituri de stat.

Una dintre cele mai controversate trăsături ale SSD este strategia de recrutare: criminali de drept comun, mercenari lipsiți de scrupule și tineri influențabili din universitățile occidentale sunt atrași în orbita serviciului.

Potrivit șefului MI6, Richard Moore, Kremlinul preferă astfel de recruți în detrimentul agenților tradiționali: „Nu pot folosi propriii oameni, așa că se bazează pe elemente infracționale”.

Agenții SSD sunt instruiți în cadrul centrului de elită Senezh și trimiși în misiuni de infiltrare în companii, centre de cercetare și organizații internaționale. Scopul este acela de a obține acces la informații sensibile și de a crea breșe în infrastructurile-cheie ale statelor occidentale. Aceștia utilizează metode greu de urmărit: atacuri cibernetice sofisticate, sabotaje fără urme și manipularea rețelelor sociale pentru dezinformare.

James Appathurai, oficial NATO responsabil cu amenințările hibride, avertizează că Rusia consideră Occidentul drept „un front legitim de război” și își justifică acțiunile prin atacuri percepute asupra propriului teritoriu, precum sabotajele de la Nord Stream sau eliminările unor oficiali ruși. 

SSD s-ar afla în prezent în pauză Deși activitatea 

SSD a atins un vârf în vara anului trecut, mai multe surse din Europa susțin că în prezent unitatea se află într-o aparentă stare de acalmie. Potrivit Wall Street Journal, această pauză ar putea fi o strategie calculată a Kremlinului, menită să creeze spațiu pentru negocieri cu noua administrație americană. 

În spatele tăcerii se ascunde însă un pericol latent. „KGB 2.0” nu este o structură tranzitorie, ci parte a unei strategii pe termen lung de repoziționare agresivă a Rusiei pe scena geopolitică globală. Potrivit lui Lance Hunter, succesul militar sau eșecurile din Ucraina vor influența în mod direct modul în care Moscova va folosi SSD pentru a proiecta forță și a submina inamicii.

Pe fondul acestor evoluții, statele membre NATO sunt deja într-un proces accelerat de coordonare și adaptare a politicilor de securitate. În timp ce oficial Kremlinul neagă existența SSD, semnalele din teren – atentate eșuate, atacuri cibernetice și tentative de recrutare – sugerează că „KGB 2.0” nu este doar o legendă de tip Război Rece, ci o realitate operațională care redefinește amenințările din epoca modernă.

„Este o entitate concepută să acționeze rapid, invizibil și letal”, a mai spus Lance Hunter.