Potrivit publicaţiei, economiile din Estul Europei au scăzut în trimestrul trecut împreună cu restul blocului, dar un „boom” al locurilor de muncă şi al cheltuielilor guvernamentale le-au ajutat să reziste rafalelor globale care au aruncat economiile Marii Britanii şi Germaniei în contracţie.

A fost pentru prima dată din 2016 când creşterea economică a încetinit în toate cele şase ţări care raportează datele simultan.

Totuşi, Ungaria, România şi Polonia conduc până acum UE, conform datelor trimestriale privind produsul intern brut lansate miercuri. Toate au raportat creşteri de peste 4% faţă de aceleaşi perioade ale anului anterior.

Ungaria, România şi Cehia au depăşit, de asemenea, aşteptările, chiar dacă probabil o decelerare mai accentuată va urma şi pentru ele.

„Trebuie să existe o încetinire, este foarte puţin probabil ca aceste rate de creştere să fie menţinute”, a spus Zoltan Arokszallasi, analist la Erste Bank Group din Viena.

„Dar diferenţa de creştere faţă de Vest va rămâne destul de pozitivă”, a percizat el Odată cu izbucnirea unui război comercial în întreaga lume şi odată cu Brexit, care a adus o nouă lovitură pentru UE, estul Europei îi depăşeşte pe cei mai înflăcăraţi colegi vestici.

Spre deosebire de Germania, unde o contracţie economică creşte presiunea asupra guvernului cancelarului Angela Merkel pentru a dezlănţui stimulentele fiscale, guvernele de la Varşovia la Budapesta au turnat bani în economie.

Pentru a îndeplini ţinta vizată de Guvernul ungar de creştere a economiei ţării cu 2 puncte procentuale mai rapid decât media UE, premierul Viktor Orban a promis două runde de măsuri de stimulare anul viitor.

Banca centrală, condusă de un aliat apropiat al lui Orban, a relaxat politica mai mult decât colegii săi regionali şi a anunţat programe de stimulare a creditului pentru gospodării şi companii.

O imagine similară este şi în Polonia, unde guvernul a sporit cheltuielile înainte de alegerile generale din octombrie.

Construcţii, împrumuturi

Expansiunea condusă de consum a fost o strategie care a îndepărtat de la anii de creştere determinată de export.

O deficienţă acută de forţă de muncă în toată regiunea a alimentat creşterea explozivă a salariilor.

Gospodăriile contractează noi credite ipotecare şi cumpără mai multe maşini, deoarece creşterea salariilor creşte venitul disponibil. Companiile cehe de construcţii au început să construiască aproape 6.000 de apartamente noi în prima jumătate a anului, cea mai mare cifră din 2008.

În România, cel mai mare creditor, Banca Transilvania, a declarat că a acordat peste 100.000 de noi împrumuturi în primele şase luni ale anului.

„A fost o perioadă dinamică, cu volume tot mai mari, ceea ce ne-a permis să obţinem un venit bun în contextul comisioanelor reduse”, a declarat Omer Tetik, după ce banca şi-a publicat câştigurile, miercuri.

Pentru o regiune care este profund integrată în lanţurile internaţionale de aprovizionare, principala întrebare este acum dacă sprijinul intern va fi suficient pentru a contrabalansa încetinirea economiei globale.

Unele ţări cu politici mai puţin stimulative simt deja deranjul.

Sondajele managerilor de achiziţii au arătat că pesimismul este în creştere şi că cifrele producţiei industriale au scăzut în ultimele luni.

În ciuda şomajului scăzut la un nivel record şi a creşterii salariale puternice, ritmul de expansiune în Slovacia, un centru de producţie auto, a fost cel mai lent din aproape şase ani.

În Cehia, înrăutăţirea perspectivelor de creştere a determinat banca centrală să menţină ratele dobânzilor la acelaşi nivel, după ce a luat startul în Europa la creşterea acestora.

„Deşi regiunea a fost aproape complet deconectată de Germania în prima jumătate a anului, riscurile s-au acumulat”, a declarat economistul JPMorgan Chase & Co. Jose Cerveira.

„Picajul sincronizat al producţiei industriale a ridicat primul steag roşu. Am revizuit în jos prognozele de creştere pentru trimestrul următor”, a spus el.