Analiză Politico: Cine ar putea pune capăt războiului Iran-Israel
Miniștrii de externe din Marea Britanie, Franța și Germania se vor întâlni vineri la Geneva cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, după ce SUA au deschis o cale spre diplomație în ceea ce privește programul nuclear al țării, după șase zile de conflict între Israel și Iran. Reuniunea are loc la o zi după ce președintele american Donald Trump a anunțat un termen limită de două săptămâni pentru a decide dacă SUA se vor alătura războiului Israelului împotriva Iranului.

Prin efortul său diplomatic, Europa îi oferă lui Trump o posibilă rampă de ieșire din conflict, după ce acesta a semnalat că SUA ar putea ajuta Israelul să distrugă instalațiile nucleare ale Iranului, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.
Casa Albă a transmis că președintele SUA „va lua o decizie cu privire la posibilitatea de a ataca Iranul în termen de două săptămâni”, adăugând că adăugat că SUA au păstrat contactul cu Teheranul și că există încă speranțe pentru negocieri, relatează The Guardian.
Secretarul britanic de externe, David Lammy, a declarat joi, după o întâlnire cu omologul său american, Marco Rubio, că este „timpul să punem capăt scenelor grave din Orientul Mijlociu și să prevenim o escaladare regională care nu ar aduce beneficii nimănui”.
Discuțiile vor avea loc la Geneva, unde în 2013 s-a încheiat un acord preliminar între Iran și puterile mondiale pentru a-și limita programul nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor, înainte de semnarea unui acord în 2015.
Un oficial iranian a declarat că Teheranul a salutat întotdeauna diplomația, dar a îndemnat așa-numitul E3 să folosească toate mijloacele disponibile pentru a face presiuni asupra Israelului pentru a înceta atacurile asupra Iranului. „Iranul rămâne dedicat diplomației ca singura cale de rezolvare a disputelor - dar diplomația este atacată”, a spus oficialul.
Între timp, Israelul și-a declarat deschis sprijinul pentru schimbarea regimului în Iran, ministrul apărării, Israel Katz, declarând că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, „nu mai poate fi lăsat să existe”.
Politico: Poate diplomația să oprească războiul Iran-Israel și cine o poate face?
După ce SUA au ajuns în punctul de a considera un bombardament asupra instalațiilor nucleare subterane ale Iranului, pare puțin probabil că efortul diplomatic a trei miniștri de externe din Europa împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, să aibă sorți de izbândă.
Totuși, joi, Trump și echipa sa le-au dat oficialilor europeni motive să spere că eforturile lor ar putea da roade. Casa Albă a anunțat că Trump urmează să decidă în următoarele două săptămâni dacă va ordona o acțiune militară americană, întrucât are motive să creadă că „există o șansă substanțială la negocieri”.
Acest interval de timp este destul de lung pentru a deschide ușa către o nouă inițiativă diplomatică, conferind discuțiilor de vineri din Elveția o mai mare greutate, chiar dacă acestea nu garantează nimic, notează Politico.
Rolul Europei
În 2015, aceleași puteri europene - așa-numitele E3 - au jucat un rol major în încheierea unui acord nuclear cu Iranul, Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) - în timpul administrației lui Barack Obama, după care Trump s-a opus acordului, retrăgând America din acesta în 2018.
De atunci, Europa s-a chinuit să-și facă vocea auzită în chestiuni legate de Iran. Mai recent, puterile UE nu avut capacitatea să influențeze prea mult guvernului de extremă dreapta al lui Benjamin Netanyahu, mai ales după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Acum, oficialii europeni speră în privat să-i ofere lui Trump oportunitatea de a se abate de la calea unei posibile acțiuni militare. În ultimele zile, președintele SUA l-a amenințat cu moartea pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și a declatat că analizează posibilitatea de a folosi bombe antibunker pentru a distruge uzinele subterane de îmbogățire a uraniului din Iran.
„Există ceva care îl reține pe Trump”, a declarat sub anonimat un diplomat european. Trump a spus că SUA sunt gata să se alăture atacurilor militare ale Israelului, dar „nu se întâmplă nimic - așa că există o oportunitate aici”, a spus el, adăugând: „Nu trebuie să subestimăm cât de mult urăște Trump războiul”.
John Sawers, fostul șef al agenției britanice de informații externe MI6, a declarat că Trump ar fi preferat ca Israelul să nu înceapă deloc un război direct cu Iranul. „Exista o oportunitate pe care președintele Trump nu voia realmente să o exploateze”, a declarat Sawers la o conferință găzduită de think tank-ul Chatham House din Londra.
„În urmă cu doar o săptămână făcea apel la Israel să-i acorde mai mult timp pentru negocieri, dar Netanyahu l-a ignorat, iar Trump s-a aliniat practic la abordarea israeliană.” Sawers a argumentat că odată ce Israelul a pus lumea în situația de a înfuria Iranul, ar fi mai bine ca SUA să intervină pentru a termina treaba.
Îngrijorări privind un război regional
Alți oficiali și diplomați bine conectați din E3 nu împărtășesc această opinie, temându-se că conflictul riscă să se transforme într-un război regional la scară largă odată cu o implicare directă a SUA.
Scopul reluării discuțiilor cu Iranul este de a obține garanția că Teheranul își va folosi programul nuclear doar în scopuri civile, potrivit unui oficial dintr-o țară E3. „Exact în acest punct eram cu negocierile... care au fost deraiate din cauza activității israeliene”, a declarat oficialul.
Cu toate acestea, oficialul a prezis că este puțin probabil ca în urma discuțiilor de vineri să se ajungă la o concluzie.
Întâlnirea de la Geneva, presupunând că va avea loc în acest context volatil, va servi mai mult ca un exercițiu de comunicare, a spus sursa citată. „Orice întâlnire va avea drept scop transmiterea unui mesaj din partea iranienilor către americani [despre] intențiile lor privind programul lor nuclear”, a spus persoana respectivă.
Într-o conferință de presă de joi, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că iranienii au fost „relativ limpezi” în dorința lor de a relua discuțiile, „inclusiv cu Statele Unite”, dacă există un armistițiu.
„Suntem pregătiți, așa cum am fost în ultimele luni și ani, să prezentăm o formulă care să garanteze interesele de securitate ale Israelului, regiunii și Europei, care să abordeze în același timp programul nuclear al Iranului, programul său de rachete balistice, dar și activitățile sale de destabilizare regională”, a declarat Barrot.
Nu încape îndoială că francezii văd o oportunitate de a servi drept pacificatori între Iran și SUA.
Pe de altă parte, europenii care vor pace se izbesc de opoziția Israelului, care încearcă să-l convingă pe Trump să bombardeze Iranul.
Un oficial israelian a prezentat la Geneva ce își dorește de la eforturile diplomatice ale Europei cu Iranul: „Așteptăm un mesaj clar și ferm către iranieni - dezmembrarea totală a programului nuclear, dezmembrarea capacităților de rachete sol-sol și încetarea finanțării atacurilor indirecte și a terorismului.”