Aparent SUA au transmis aliaților europeni un document secret cu propuneri în vederea încheierii unui armistițiu între Rusia și Ucraina. Prevederea cea mai importantă pare a fi recunoașterea controlului Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014. Anunțul a fost făcut mai întâi de agenția de știri Bloomberg, de postul american de televiziune CNN, de influentul cotidian The Washington Post și de ziarul economic The Wall Street Journal, transmite Știri.md cu referire la dw.com.

Potrivit acestor surse, americanii au așteptat un răspuns din partea Ucrainei până miercuri, 23 aprilie. Dar anterior o reuniune a unor diplomați de vârf de la Londra a fost degradată în ajun la nivel de consilieri după ce reprezentanți din Germania, Marea Britanie, Franța și Ucraina au anunțat că nu mai participă la ea. Nici șeful Departamentului de Stat de la Washington, Marco Rubio, nu a luat parte la reuniunea în cauză. Până atunci președintele SUA, Donald Trump, a refuzat să confirme sau să infirme relatările privind posibila recunoaștere a Crimeei drept teritoriu rusesc.

Cum reacționează Ucraina?

În cei mai bine de 11 ani de la anexarea contrară dreptului internațional, Crimeea a fost periodic o temă în presă. Dar de această dată guvernul de la Kiev nu s-a grăbit să ia poziție față de aceste relatări. Unul din primii care au reacționat a fost reprezentantul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov. La Radio Liberty el a declarat că administrația Trump vrea doar să testeze conducerea ucraineană cu mesajele sale vizând concesii teritoriale, fără de care războiul nu ar putea înceta și o pace durabilă ar fi imposibilă.

Ceva mai târziu a reacționat și biroul președintelui Ucrainei. În discuțiile cu SUA, Kievul nu a abordat recunoașterea Crimeei drept parte a Rusiei și nici nu este de acord cu asta, a asigurat consilierul prezidențial Serhii Leșcenko la un post de televiziune ucrainean.

Președintele Vladimir Zelenski a vrut în cele din urmă să pună capăt acestei discuții. La întrebările jurnaliștilor el a subliniat la Kiev în seara zilei de 22 aprilie că Ucraina nu va recunoaște ocuparea de către Rusia a Republicii Autonome Crimeea, fiindcă asta ar încălca Constituţia țării.

„Crimeea nu este subiect de dezbatere”, a evidențiat el, reiterând că peninsula este teritoriu ucrainean. Trump a calificat afirmația președintelui ucrainean drept „foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”. „Dacă vrea Crimeea de ce nu s-au luptat ei pentru ea deja în urmă cu 11 ani, când Rusia a anexat-o fără a trage un foc de armă?”, a scris Trump pe 23 aprilie pe platforma sa Truth Social.

Riscurile recunoașterii anexării Crimeei

Organizația americană Robert Lansing Institute for Global Threats and Democracies Studies (RLI) a enumerat într-o analiză mai multe riscuri pentru ordinea internațională ce ar decurge din recunoașterea anexării Crimeei.

Potrivit acesteia măsura ar reprezenta „o schimbare fundamentală în politica externă americană și ar marca renunțarea la principii de drept vechi de decenii pentru apărarea integrității teritoriale”.

Experții institutului au subliniat: în primul rând recunoașterea anexării Crimeei ar fi o lovitură împotriva normelor internaționale. Ar submina principiul integrității teritoriale, ancorat în dreptul internațional și ar slăbi ordinea de drept stabilită la capătul ultimei conflagrații mondiale. Așa ceva ar încuraja alte state autoritare cum ar fi China sau Turcia să manifeste revizionism teritorial.

În al doilea rând o asemenea recunoaștere ar duce la o alienare a relațiilor dintre aliații taberei vestice. Ucraina ar interpreta-o drept act de trădare iar membrii NATO și UE din estul Europei ar considera-o capitulare în fața agresiunii ruse.

În al treilea rând o atare recunoaștere ar avea efecte în politica internă a SUA. Ar provoca o reacție contrară suprapartinică și ar da naștere unor chestiuni vizând motivele reale ale lui Trump, în special în contextul speculațiilor privind legăturile sale de durată cu Moscova.

În plus, RLI avertizează că recunoașterea anexării Crimeei ar afecta grav la nivel mondial credibilitatea sprijinului american pentru democrație și statul de drept, mai ales în țări expuse unor presiuni autoritare.

„Un precedent extrem de periculos”

Politologul ucrainean Volodimir Fezenko împărtășește aceste estimări. Pentru DW el a declarat că Crimeea este „o linie roșie” iar pierderea acestui teritoriu este „absolut inacceptabilă pentru Ucraina”. Recunoașterea de jure a anexării Crimeei ar fi „un precedent extrem de periculos”. Și asta nu doar pentru Ucraina ci pentru întreaga lume, dacă se au în vedere, de exemplu, pretențiile Chinei asupra Taiwanului și altele asemenea. În opinia lui Fezenko reducerea nivelului întâlnirii de la Londra arată că propunerile americane prezentate de mass media eu fost respinse de facto și nu vor mai fi puse în aplicare.

Și Andras Racz, expert în cadrul Societății Germane pentru Politică Externă (DGAP), nu așteaptă o reușită rapidă la nivel diplomatic. „Nu este surprinzător că partea ucraineană a respins propunerea SUA”, a declarat el. Fiindcă asta ar fi cerut din partea Kievului recunoașterea oficială a anexării Crimeei și, de facto, renunțarea la teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, a explicat Racz.

După ce reuniunea de la Londra a eșuat, observatorii speculează în privința viitoarelor inițiative ale administrației americane. Pe 23 aprilie vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că atât Ucraina cât și Rusia trebuie să cedeze o parte din teritoriile pe care le controlează. El a adăugat că SUA au prezentat Rusiei și Ucrainei „o propunere foarte clară”. Vance a vertizat: „A venit vremea fie să spună da, fie ca SUA să se retragă din acest proces”.