Consilieră în CMC, despre moartea bebelușului de 4 luni

În acest context, Nemerenco, care are ani mulți lucrați în medicină, a adresat un șir de întrebări conducerii Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, transmite Știri.md. 

„1) Care este protocolul de triere a solicitărilor la 112? 2) Care este protocolul de clasificare a solicitărilor în critice (ce pun viața în pericol), urgente și non-urgente? 3) Care sunt algoritmele aplicate în diferite situații în dependență de natura lor? 4) De câte ori pe parcursul a celor două ore mămica a fost sunată pentru a se verifica starea copilului, din moment ce era clar că nu sunt echipaje libere pe linie? De câte ori au fost sunați părinții celor alți 38 copii care de asemenea ca și acest micuț au fost puși pe lista de așteptare de parcă era vorba de foaie la sanatoriu și nu urgențe? 5) Cine e personalul care primește apelurile? Ce studii are? Au beneficiat de careva instruiri în domeniul medical? 6) A fost realizat vreun audit al trierii sunetelor? 7) Care e numărul funcțiilor vacante de medici în Chișinău și pe țară? 8 ) Care este timpul mediu de sosire pe Chișinău a ambulanței și pe țară?”, întreabă Ala Nemerenco pe pagina sa de facebook. 

Tot ea, aduce exemple comparative dintre țările europene și Republica Moldova, în ceea ce privește timpul de sosire a unei ambulanțe.

Marea Britanie, iulie 2018: pentru solicitările de I categ (cu pericol pentru viață) - timpul de sosire 7 min. în mediu; a II categorie (urgente) - 18 min.; III categorie (non-urgente) - 120 min.; IV categorie (simplu transfer de pacienți) - 180 min. Danemarca, 2012: critice - 6,45 min; non-urgente - 25,23 min. Australia, statul South Wells, 2016-2017: critice - 11,10 min. SUA, media pe țară, 2015: critice 7 min urban, 14 min - rural, într-un caz din 10 ambulanța ajunge în 30 min.

"Să nu-mi spuneți că exemplele nu sunt relevante. Că e UK, SUA, EU și noi suntem departe de ei. Pentru anul ăsta urgenței prespitalicești i-au fost alocate doar din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală 613 milioane 759 sute mii lei (cam peste 32 milioane de EURO) - și toți, apropo, grămăjoară, într-o singură instituție. Și pentru anii trecuți cam tot pe aici a fost. Asta-i 1/3 din tot bugetul asistenței medicale primare și oleacă mai puțin decât 1/4 din tot bugetul fondurilor de asigurări pentru toate spitalele din țară”, mai menționează fostul medic.

Consiliera mai spune că în doar patru ani, 102 medici au plecat din sistemul medical.

„Și cu toate acestea, cazurile de deces și ambulanțe întârziate se țin lanț, iar medicii pleacă pe un capăt - în 1.01.2014 sistemul avea 496 medici de urgență și în 2018 rămăsese 394. Minus 102 medici”, conchide Ala Nemerenco.

Amintim că, un micuț de patru luni a decedat pe 30 ianuarie la Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 din Capitală după mai multe încercări ale medicilor de a-i salva viața.

Ulterior, IMSP CNAMUP a venit cu precizări pe cazul dat, spunând că regretă acest caz tragic și reiterează populației că ambulanța trebuie solicitată doar în cazul în care este pusă viața în pericol, întrucât apelurile non-urgente provoacă întârzieri în acordarea ajutorului medical persoanelor care se află în situații de urgență, uneori având consecințe fatale.