Cauza nefericitului accident a fost un îngrășământ frecvent utilizat în agricultură, care a fost adus acolo cu un vapor sub pavilion moldovenesc, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Unul din depozitele din port stoca 2.750 de tone de azotat de amoniu, substanță chimică folosită drept îngrășământ.

Substanța deosebit de periculoasă fusese transportată acolo încă din 2013, când nava a intrat în port.

Încărcătura de pe nava numită Rhosus naviga sub pavilion moldovenesc și transporta cele 2.750 de tone de azotat de amoniu din portul Batumi, Georgia și se îndrepta către Mozambic.

Nava a plecat din Georgia pe 29 octombrie 2013 și a fost nevoită să intre în portul din Beirut din cauza unor defecțiuni, conform The Arrest News.

După ce inspectorii din port au găsit nereguli, proprietarul a abandonat nava, iar echipajul a fost repatriat. Portul libanez a fost lăsat cu tonele de azotat de amoniu.

Ce este azotatul de amoniu

Azotatul de amoniu este o sare care se obține prin reacție de neutralizare a acidului azotic cu amoniac. Este numit și nitrat de amoniu sau salpetru de amoniu, iar formula sa chimică este NH4NO3.

Are formă de sare cristalină, albă, extrem de solubilă în apă, și se găsește în stare naturală în regiuni extrem de uscate, cum ar fi deșertul Atacama din Chile, însă în prezent este obținut în mod artificial.

Este utilizat ca îngrășământ, în agricultură, dar apare și în componența unor explozibili, dintre care cele mai cunoscute sunt Amatol și Torpex, în care este combinat cu TNT.

Cât de periculos este acesta?

Substanța reprezintă un interes major pentru serviciile de informații, iar orice persoană care cumpără cantități mai mari din această substanță este urmărită îndeaproape. Azotatul de amoniu este cel mai accesibil explozibil care poate fi folosit de teroriști.

Motivul este că azotatul de amoniu se descompune la o temperatură mai mare de 300° direct în apă, azot și oxigen, iar explozia puternică este produsă de trecerea directă de la starea solidă la cea gazoasă.

Problema este și că substanța întreține arderea și nu e periculoasă la temperaturi mai mici, ceea ce face ca adesea explozia să se producă de la un incendiu.

Pe de altă parte, substanța nu ia foc ușor de una singură, este nevoie de o altă cauză a incendiului.

Explozia din Beirut vine în completarea unui șir întreg de dezastre întinse pe parcursul ultimului secol în care a fost implicată substanța.

Unele dintre cele mai mari explozii non-nucleare implică această substanță.

Printre cele mai devastatoare explozii se numără distrugerea fabricii BASF din Oppau, Germania, din 21 septembrie 1921, dezastrul din Texas City, din 14 august 1948, în care au fost implicate două nave, ambele cu aproape 600 de victime. Până la explozia de ieri, cel mai recent accident a avut loc tot într-un port, în Tianjin, China.

Chiar și România a avut parte de accidente provocate de azotat de amoniu.

Explozia de la Mihăilești, din 2004, unul dintre cele mai mari dezastre industriale recente din România, un camion care conținea 20 de tone din substanța deosebit de periculoasă.

Azotatul de amoniu este interzis în multe țări

Uniunea Europeană o reglementează atent și permite fermierilor să o folosească în agricultură, dar interzice alte vânzări.

Turcia a interzis-o total, în 2016 și nu este singura țară care a făcut asta.

Substanța a fost motiv de conflicte între SUA și Pakistan, pentru că multe dintre bombele improvizate din Afganistan erau făcute cu acest fertilizator.

Pakistanul a interzis utilizarea azotatului de amoniu în anumite regiuni, la fel și Afganistanul.

De ce încă este utilizat?

Lucurile se complică dacă ne întrebăm de ce nu se interzice total această substanță.

Azotatul de amoniu este în continuare unul dintre cele mai bune fertilizante de pe piață.

Conține cel mai mare procent de azot dintre fertilizanții disponibil, 33,5%. Este rapid solubil în apă, ceea ce înseamnă că plantele pot avea acces aproape imediat la azot.

O soluție pentru a face substanța mai stabilă este adăugarea de calciu, pentru a se forma azotat de calciu și amoniu (prescurtat, CAN).

Însă acest lucru înseamnă scăderea conținutului de azot la doar 27%.

Iar cei care vor să facă rost de explozibil au la dispoziție metode chimice pentru a elimina calciul din substanță și a obține azotat de amoniu.

Astfel, reglementările de securitate sunt la fel de ridicate și în cazul CAN.

Știri.md amintește că o explozie puternică a avut loc, marţi după-amiază, în capitala Libanului. Deflagraţia s-a produs în zona portuară Karantina din Beirut.

Explozia a provocat daune materiale importante. Cel puţin 100 de persoane au murit ieri, iar alte 4.000 au fost rănite.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova, niciun cetățean moldovean nu a avut de suferit în urma exploziei.