Astronomii credeau că au descoperit care sunt, în general, caracteristicile acestor obiecte, dar „Accidentul” le-a dat peste cap teoriile, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Obiectul, numit WISEA J153429.75-104303.3, face parte din categoria piticelor maro, o combinație între stele și planete. Deși se formează ca niște stele, aceste obiecte nu au suficientă masă pentru a declanșa fuziunea nucleară, procesul care determină strălucirea stelelor, potrivit NASA.

„Accidentul” a primit această poreclă pentru că a fost descoperită din întâmplare. A scăpat căutărilor normale, deoarece nu seamănă cu niciuna dintre cele peste 2.000 de stele pitice maro care au fost descoperite până acum în galaxia noastră.

Pe măsură ce piticiele brune îmbătrânesc, ele se răcesc, iar luminozitatea lor în diferitele lungimi de undă ale luminii se schimbă. Este un fenomen asemănător cu modul în care unele metale, atunci când sunt încălzite, trec de la alb strălucitor la roșu intens, pe măsură ce se răcesc.

„Accidentul” i-a pus în încurcătură pe oamenii de știință, deoarece era slab în unele lungimi de undă, sugerând că era foarte rece (și vechi), dar strălucitor în altele, indicând o temperatură mai ridicată.

„Acest obiect ne-a sfidat toate așteptările”, a spus Davy Kirkpatrick, astrofizician la centrul Caltech din Pasadena, California. El și coautorii studiului spun că „Accidentul” ar putea avea o vârstă de 10-13 miliarde de ani – cel puțin dublu față de vârsta medie a altor pitice brune descoperite până acum.

Asta înseamnă că s-a fi format atunci când galaxia noastră era mult mai tânără și avea o componență chimică diferită. Dacă chiar așa stau lucrurile, probabil că sunt mult mai multe astfel de obiecte care se ascund în galaxie.

Pentru a afla cum „Accidentul” ar putea avea astfel de proprietăți aparent contradictorii – unele măsurători sugerând că este foarte rece, altele indicând că este mult mai cald – oamenii de știință au avut nevoie de mai multe informații.

Așa că l-au studiat la lungimi de undă suplimentare în infraroșu cu un telescop din Hawaii. Dar pitica maro părea atât de slabă în acele lungimi de undă, încât nu au putut să o detecteze deloc, confirmând aparent ipoteza lor că era foarte rece.

Apoi au încercat să stabilească dacă rezultatul a fost dat de faptul că „Accidentul” este mai departe decât se așteptau de la Pământ. Dar nu este cazul, după cum au arătat măsurătorile precise de distanță făcute de telescoapele spațiale Hubble și Spitzer ale NASA.

După ce a stabilit distanța obiectului – aproximativ 50 de ani-lumină de Pământ – echipa a constatat că se mișcă rapid – cu aproximativ 800.000 de kilometri pe oră, mult mai rapid decât toate celelalte stele pitice brune despre care se știe că se află la o distanță similară de Pământ.

Cu astfel de dovezi care sugerează că „Accidentul” este extrem de bătrân, cercetătorii sugerează că proprietățile sale nu sunt deloc ciudate și că pot fi un indiciu al vârstei sale.

Când s-a format Calea Lactee, în urmă cu aproximativ 13,6 miliarde de ani, era compusă aproape în întregime din hidrogen și heliu.

Alte elemente, cum ar fi carbonul, s-au format în interiorul stelelor. Când cele mai masive stele au explodat ca supernove, au împrăștiat elementele chimice prin galaxie.

Metanul, compus din hidrogen și carbon, este găsit în majoritatea piticelor brune care au o temperatură similară cu „Accidentul”. Dar profilul luminos al acestuia sugerează că conține foarte puțin metan.

Ca toate moleculele, metanul absoarbe lungimi de undă specifice ale luminii, astfel încât o pitică maro bogată în metan ar fi slabă în acele lungimi de undă. „Accidentul, în schimb”, este luminos în acele lungimi de undă, ceea ce ar putea indica niveluri scăzute de metan.

Astfel, profilul luminos al „Accidentului” s-ar putea potrivi cu cel al unei pitice maro foarte bătrâne care s-a format atunci când galaxia era încă săracă în carbon. Foarte puțin carbon la formare înseamnă foarte puțin metan în atmosfera sa de astăzi.

„Nu este o surpriză să găsim o pitică maro atât de veche, dar este o surpriză să găsim una în curtea noastră. Ne-am așteptat să existe pitice maro atât de vechi, dar ne-am așteptat, de asemenea, să fie incredibil de rare.

Șansa de a găsi una atât de aproape de sistemul nostru solar ar putea fi o coincidență norocoasă sau ne spune că acestea sunt mai frecvente decât am crezut”, a spus Federico Marocco, astrofizician la Caltech, care a condus noile observații folosind telescoapele Keck și Hubble.