Cât plătește planeta pentru un „mulțumesc” adresat lui ChatGPT

Potrivit unei intervenții recente pe platforma X (fosta Twitter), Altman a răspuns în glumă — dar cu o doză de adevăr — unei întrebări despre cât de mult a pierdut OpenAI din cauza politeții utilizatorilor, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Răspunsul său a fost scurt, dar sugestiv: „Zeci de milioane de dolari bine cheltuiți.” Și a adăugat enigmatic: „Nu știi niciodată.”

Aceste remarci scot la iveală o realitate mai puțin discutată: costul energetic al interacțiunilor noastre cu inteligența artificială. În spatele fiecărui mesaj generat de un chatbot se află un consum semnificativ de resurse, iar formulele de politețe, oricât de scurte ar fi, amplifică acest consum la scară globală.

Costul ascuns al bunelor maniere digitale

Deși pare absurd să te gândești că un simplu „mulțumesc” poate contribui la creșterea consumului energetic global, realitatea este mai puțin reconfortantă. Un studiu realizat de The Washington Post împreună cu Universitatea din California arată că generarea unui singur email de 100 de cuvinte printr-un model AI necesită aproximativ 0,14 kWh — suficient pentru a ține aprinse 14 becuri LED timp de o oră.

Raportat la un an întreg, doar trimiterea unui singur email generat de AI pe săptămână consumă 7,5 kWh, echivalentul consumului de energie al nouă gospodării din Washington D.C. timp de o oră. Iar dacă ne gândim la milioanele de mesaje zilnice și la prompturile detaliate adresate ChatGPT, impactul devine alarmant.

Și totuși, 67% dintre americani recunosc că sunt politicoși cu chatboturile, potrivit unui sondaj din 2024. Dintre aceștia, 55% o fac pentru că „este lucrul corect de făcut”, iar 12%… pentru a nu deranja AI-ul, în caz că va veni vreo revoltă a roboților.

Politețea e frumoasă, dar planeta plătește

Există totuși voci care susțin că bunele maniere în interacțiunea cu AI-ul au un rost. Kurtis Beavers, manager de design la Microsoft, afirmă că „eticheta corectă ajută la generarea unor răspunsuri respectuoase și colaborative”. Practic, AI-ul tinde să reflecte tonul pe care îl primește, iar un limbaj politicos poate încuraja un dialog mai clar și civilizat.

Însă această abordare intră în conflict cu realitatea fizică a ceea ce presupune funcționarea inteligenței artificiale. Modelele lingvistice de talie mare, precum cele folosite de OpenAI sau Microsoft, rulează în centre de date uriașe care consumă deja în jur de 2% din energia totală a planetei. Cu cât sunt mai multe solicitări, cu atât consumul e mai mare — iar politețea noastră digitală adaugă, fără să ne dăm seama, un strat suplimentar la această povară.

Ce-i de făcut?

Poate că nu e cazul să ne simțim vinovați pentru fiecare „te rog” tastat într-un chat cu un AI, dar devine tot mai clar că interacțiunea cu aceste sisteme are un cost real, tangibil. Poate că, în loc să cerem chatbotului să ne redacteze un email de mulțumire sau un text banal, am putea face efortul să-l scriem noi înșine. Nu doar pentru că economisim energie, ci și pentru că ne păstrăm simțul gândirii critice și exprimarea personală.

Sam Altman are dreptate într-un fel: „frumos, dar cam scump”. Poate prea scump pentru o planetă care deja suferă din cauza consumului nesustenabil de resurse. Așa că, data viitoare când vrei să-i spui „mulțumesc” lui ChatGPT, gândește-te un pic: chiar merită? Sau, mai bine, spune-i cu voce tare — fără să mai tastezi. Planeta îți va fi recunoscătoare.