„După 10 luni din acest an, este acum aproape sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat și primul an cu peste 1,5°C peste nivelul din perioada preindustrială”, potrivit bazei de date ERA5 a Copernicus, a comentat joi Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), scrie AFP, transmite Știri.md cu referire la news.ro.

Este chiar „probabil” ca încălzirea să fi depășit 1,55°C în cursul anului calendaristic, potrivit Copernicus.

„Acest lucru marchează o nouă etapă în înregistrările temperaturii globale și ar trebui să servească ca declanșator pentru o ambiție sporită la următoarea conferință privind schimbările climatice, COP29”, a subliniat Samantha Burgess.

Această COP, care începe la 11 noiembrie la Baku, Azerbaidjan, va fi dedicată sarcinii delicate de a găsi un nou obiectiv de finanțare pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la schimbările climatice.

De asemenea, va avea loc în umbra iminentei reveniri la președinția SUA a lui Donald Trump, care a descris în trecut schimbările climatice drept o „păcăleală”.

Potrivit Copernicus, octombrie a fost a doua cea mai caldă lună din lume, după octombrie 2023, cu o temperatură medie de 15,25°C. Aceasta este cu 1,65°C mai caldă decât nivelurile preindustriale din 1850-1900, înainte ca utilizarea masivă a combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) să încălzească semnificativ atmosfera și oceanele.

Aceasta este, de asemenea, a 15-a lună dintr-o perioadă de 16 luni în care temperatura medie a crescut cu mai mult de 1,5°C.

Această cifră simbolică corespunde celei mai ambițioase limite din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menținerea încălzirii globale mult sub 2°C și continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5°C.

Cu toate acestea, acest acord istoric se referă la tendințele climatice pe termen lung: media va trebui să rămână peste 1,5°C de încălzire timp de 20 până la 30 de ani înainte de a se considera că limita a fost depășită.

Precipitații extreme

Cu toate acestea, conform celor mai recente calcule ale ONU, lumea nu este deloc pe cale să atingă această limită, care ar permite evitarea efectelor și mai catastrofale ale schimbărilor climatice, cum ar fi seceta, valurile de căldură și ploile torențiale.

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), politicile actuale ar conduce la o încălzire "catastrofală" de 3,1°C în cursul secolului. Și chiar cu toate promisiunile, temperatura medie globală ar crește cu 2,6°C.

Efectele mortale ale încălzirii globale s-au reflectat din nou în inundațiile din sudul Spaniei, care au provocat moartea a peste 200 de persoane, majoritatea în regiunea Valencia.

Copernicus remarcă faptul că precipitațiile au fost peste medie în octombrie nu doar în Peninsula Iberică, ci și în Franța, nordul Italiei și Norvegia.

Oamenii de știință sunt de acord că, în cea mai mare parte a planetei, precipitațiile extreme au devenit mai frecvente și mai intense ca urmare a schimbărilor climatice.