Deși Ucraina a anunțat că nu va prelungi acordul cu Gazprom, premierul Denis Șmîhal a subliniat că țara sa este deschisă să discute despre tranzitul altor surse de gaz, dacă va exista o solicitare oficială din partea Uniunii Europene, transmite Știri.md cu referire la Telegraph.md.

În acest context, o posibilă alternativă este utilizarea gazului din Azerbaidjan, însă volumele disponibile nu ar fi suficiente pentru a acoperi necesarul. În plus, există riscul ca Azerbaidjanul să fie nevoit să compenseze aceste livrări prin achiziții de gaz din Rusia, creând astfel o schemă indirectă de dependență.

Slovacia joacă un rol activ în negocieri, fiind unul dintre principalii beneficiari ai gazului rusesc tranzitat prin Ucraina. Recent, ministrul Economiei slovac, Denisa Saková, și premierul Robert Fico au purtat discuții atât cu Gazprom, cât și cu autoritățile ucrainene, încercând să găsească soluții viabile.

Pe de altă parte, Austria, prin compania OMV, a reușit recent să renunțe la un contract pe termen lung cu Gazprom, încheind astfel o dependență care ar fi durat până în 2040. Aceasta marchează un moment important în eforturile de reducere a influenței energetice a Rusiei asupra Europei. Cu toate acestea, alte companii austriece mai mici continuă să achiziționeze gaz rusesc, tranzitat prin Ucraina.

Indiferent de soluțiile finale, situația de după 1 ianuarie 2025 va marca o schimbare semnificativă: negocierile vor fi dominate de cumpărători, nu de vânzători, iar contractele pe termen lung vor fi înlocuite de acorduri mai flexibile, dictate de condițiile pieței.

Rămâne de văzut dacă Ucraina va accepta schemele propuse de europeni, inclusiv utilizarea infrastructurii sale pentru transportul gazului din surse alternative, cu sau fără implicarea indirectă a Rusiei.

Știri.md amintește că, pe data de 16 decembrie, în R. Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul energetic. Comisia pentru Situații Excepționale are autoritatea de a emite dispoziții cu caracter executoriu pentru autorități, agenți economici, instituții publice și cetățeni.

Potrivit autorităților, măsurile sunt menite să răspundă rapid provocărilor generate de posibila sistare a livrării de gaze naturale de către Gazprom.

Mai exact, R. Moldova riscă să fie afectată grav de o criză energetică dacă Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană. Potrivit autorităților, această situație ar putea duce la o criză umanitară în stânga Nistrului, unde locuiesc 300.000 de cetățeni. De asemenea, există riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic, dar și perturbări economice severe și creșterea prețurilor.

La scurt timp, în spațiul public au apărut mai multe falsuri legate de așa-zisele măsuri luate de autorități pentru a economisi energia electrică: „O să rămânem fără gaz”, „moldovenii în beznă”, „de la ora 20:00 până la 05:00 lumina va fi stinsă în toată țară”, „Moldovagaz va solicita din nou majorarea tarifelor la gaz”.

Falsurile au fost promovate pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde utilizatori neidentificați au distribuit clipuri și imagini, care se inducă panică în rândul moldovenilor, fără a oferi dovezi sau surse credibile.

Citește și:

Cum se alimentează R. Moldova cu gaze naturale și energie electrică

Criză în Transnistria: Unii cetățeni ar putea fi aduși pe malul drept