Topul celor mai nesustenabile companii din Republica Moldova
Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, SA Metalferos și Fintehinform au fost în anii 2015-2016, întreprinderile de stat din Moldova cu cea mai bună performanță financiară.
La polul opus se situează întreprinderea mixă moldo-rusă Moldovagaz, întreprinderea CRIA, compania Air Moldova și Termoelectrica SA. Aceasta este concluzia experților de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitoru”, care au elaborat și prezentat Clasamentul sustenabilității financiare a întreprinderilor de stat, disponibil pe www.companies.viitorul.org.
O evaluare a sănătății financiare și transparenței întreprinderilor statului
Pentru calcularea indicatorului de sustenabilitate financiară a fost analizată situația financiară a celor mai mari 50 de întreprinderi de stat din Moldova în perioada 2015 și 2016 cu active și capital social mai mare de un milion de lei. Întreprinderile de stat au fost evaluate în baza a patru criterii: lichiditatea întreprinderii, profitabilitatea, rata de îndatorare și performanța activității, transmite Ştiri.md cu referire la Mold-Street.
„Standardele de transparență sunt destul de modeste în cazul întreprinderilor de stat și adeseori procedurile obișnuite prin care întreprinderile private își validează rezultatele lipsesc din circuitul companiilor cu capital majoritar de stat. Mă refer aici la achiziții, luarea deciziilor în funcție de profitabilitatea acțiunilor sau alte proceduri. Astfel, portalul de monitorizare a activității întreprinderilor de stat și discuțiile care le avem ne vor ajuta să identificăm lacunele existente și să stabilim politicile necesare pentru a ridica nivelul de transparență în cazul acestor întreprinderi”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS Viitorul.
„Obiectivul nostru este să evaluăm sănătatea financiară și transparența întreprinderilor de stat din Moldova pentru că vrem să concureze, să fie mai transparente și să aibă o stabilitate financiară mai mare. Prin competiție sănătoasă aceste întreprinderi vor reuși să-și îmbunătățească activitatea și să ofere servicii și produse de calitate cetățenilor, care au dreptul la informare”, a spus expertul slovac Peter Golias, directorul centrului INEKO.
Totodată el și/a exprimat sperabnța că acest proiect să crească și presiunea publică asupra Guvernului pentru publicarea tuturor informațiilor necesare.
Fruntaşii şi codaşii
Din informația făcută publică de IDIS Viitorul rezultă că la capitolul stabilitate financiară stau cel mai bine întreprinderile care prestează servicii administrative populației. În timp ce Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar excelează la capitolul profitabilitate, cu un scor de 9,4 din 10, activitatea SA Metalferos se remarcă printr-un nivel înalt al lichidității, cu un punctaj de 9,8 și vânzări de peste un miliard de lei, iar Fintehinform – cu o rată mică de îndatorare. La coada clasamentului se află companiile care livrează resurse energetice și care administrează infrastructură, ce pot fi declarate în prag de faliment din punctul de vedere al stabilității financiare. Acestea au un scor mai mic de 3.
„Analizând clasamentul întreprinderilor de stat după performanța financiară, observăm că unele au o performanță înaltă nu neapărat pentru că sunt bune, dar pentru că sunt protejate de legislație, iar altelei au o performanță mai slabă deoarece sunt dintr-un sector unde reglementarea este foarte proastă. Și atunci cetățeanul va trebui să înțeleagă de ce o întreprindere de stat este în topul celor mai durabile financiar – fie că are un management bun, că există performanță sau avem o legislație vicioasă care o protejează față de concurență. Avem întreprinderi de stat care influențează clasa politică și întreprinderi care se apără cu secretul comercial, dar informația de interes public trebuie oferită tuturor”, consideră expertul Veaceslav Ioniță.
Deși au cele mai mari active și o importanță semnificativă pentru dezvoltarea țării, aceste întreprinderi de stat au cel mai mic scor și o durabilitate financiară slabă. Este vorba în special de Air Moldova, Moldovagaz, Administrația de Stat a Drumurilor sau Calea Ferată.
Air Moldova, Termoelectrica și RED Nord-Vest (care a fuzionat cu RED Nord) sunt și în topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2016. Prin urmare, principalul operator aerian gestionat de către stat a contabilizat pierderi de 227 milioane de lei în anul 2016 față de un profit de 1,1 milioane de lei profit în 2015. Termoelectrica și-a redus pierderile cu 80% la 72 milioane de lei, iar RED Nord-Vest și-a crescut pierderile cu peste 15 ori, la 62 milioane de lei.
Doar 10% din companiile statului prezintă rapoartele de audit
De asemenea, 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situațiile financiare și doar 10% au prezentat raportul de audit. Întreprinderile cu cele mai mari câștiguri în anul 2016 sunt Moldovagaz – 262 milioane de lei, Moldtelecom - 103 milioane de lei și Metalferos cu un profit de 41,3 milioane de lei. De asemenea, doar 66% din întreprinderile analizate au prezentat pe pagina web situațiile financiare și doar 10% au prezentat raportul de audit, se arată pe www.companies.viitorul.org.
De notat că autorii au inclus în clasament şi întreprinderi de stat şi socităţi pe acţiuni, unde statul deţine şi 100%, dar şi mai puţin de 50% din capital, cum e cazul Moldovagaz.
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Moldova activează 1.572 întreprinderi de stat și municipale, și 4.483 societăți pe acțiuni, unde, în mai puțin de 5% din aceste societăți, statul deține o cotă parte. Venitul din vânzări al acestor întreprinderi a reprezentat în anul 2016 aproximativ 20% din vânzările totale ale agenților economici din țară.
Restructurarea sectorului
De notat că de gestiunea activelor statului, inclusiv a întreprinderile de stat şi a coteor statului la societăţile pe acţiuni din acest an se ocupă Agenția Proprietății Publice (APP), care preia treptat acest companii de la ministerele de ramură.
Potrivit lui Vladimir Baldovici, ar fi vorba de circa 250 de companii, iar acum are loc o evaluare a situaţiei din domeniu, după care şi instituţia ar putea veni cu un raport detaliat, care va fi făcut public.
"Procesul are drept scop reducerea la maximum a cazurilor de exploatare deficientă sau ineficientă a bunurilor publice, a celor de folosire a lor în dauna binelui public, de înstrăinare a lor fără vreo îndreptățire economică sau socială pentru bugetul țării sau de exploatare a lor în interesul personal a unor funcționari", a declarat Baldovici.
Totodată el a susţinut că transparența este una dintre direcțiile prioritare și una dintre cheile succesului realizării procesului de restructurare a sectorului proprietății publice.