SUA: Republica Moldova încalcă drepturile economice ale cetățenilor

Conținutul raportului, este mai dur și conține mai multe referințe la încălcări menţionate de diplomații americani în comparație cu cel din anul precedent, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cea mai mare parte a documentului descrie cu lux de amănunte și exemple concrete încălcările de ordin politic – presiune asupra oponenților, mituirea politicienilor și funcționarilor, finanțarea defectuoasă a campaniilor electorale, utilizarea abuzivă a resurselor administrative - și încălcările referitor la libertățile personale și dreptul la justiție – violența polițiștilor, justiția selectivă și inechitabilă, tortura, tratamentul degradant – care fie că nu sunt investigate, fie că sunt tratate superficial de către autorități. 

Un capitol special este dedicate și libertății de exprimare, inclusive concentrarea masivă a pieței media în mâinile unui grup mic de proprietari, intimidarea jurnaliștilor independenți și lipsa accesului la oportunitățile de generare a veniturilor din publicitate. 

Mai puțin respect pentru drepturile economice

Totodată, autorii raportului au menționat o serie de încălcări ale drepturilor economice. Deși autoritățile au adoptat legi privind consolidarea cadrului instituțional pentru lupta cu corupția la nivel înalt și spălarea banilor, implementarea acestora este tergiversată. Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale și Autoritatea Națională de Integritate nu au funcționat în capacitate deplină și nu și-au îndeplinit atribuțiile pentru care există, iar Guvernul nu a monitorizat deloc punerea în aplicare a Strategiei Naționale pentru Integritate și Combaterea Corupției, se spune în raport. 

De asemenea, autoritățile statului au compromis procesul de prevenire a corupției prin legalizarea bunurilor dobândite ilicit. După câteva tentative eșuate și în pofida criticii din partea comunității experților locali și a instituțiilor internaționale, în iulie 2018 a fost votată legea privind amnistia capitalului, care deschis portița pentru iertarea impozitelor neachitate, intrarea în posesie legală a proprietăților obținute pe cale criminală și a resurselor din activitățile de spălare a banilor. 

Legea respectivă a oferit ”imunitate” și persoanelor care au participat la frauda de un miliard de dolari din sectorul bancar al țării, potrivit sursei citate. 

O altă ”perlă” economică este adoptarea, în condiții netransparente, a legii care permite străinilor să cumpere de facto cetățenia Republicii Moldova cu investiții în economia țării.

Departamentul de Stat a atras atenția că, pe de altă parte, legislativul moldovean a eliminat posibilitatea de persecutare a persoanelor care se fac vinovate de unele infracțiuni economice. 

Încălcarea drepturilor de muncă

La capitolul drepturile muncitorilor Departamentul de Stat a subliniat că în Republica Moldova există un mecanism de monitorizare și aplicare în practică a legilor în domeniul drepturilor legate de muncă și angajare – prin Inspectoratul de Stat al Muncii și Procuratura Generală –  însă acest mecanism nu funcționează. 

Pe de altă parte, legislația națională nu prevede sancțiuni eficiente pentru încălcarea dreptului la asociere sau exercitare a atribuțiilor oferite sindicatelor. ”… amenda cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei nu este suficientă pentru a preveni refuzul unui angajator de a semna acordul colectiv de muncă”, se spune în raport. În multe cazuri Inspectoratul Muncii este părtinitor față de businessul mare și investitorii străini care refuză să negocieze acordul colectiv sindicatele care reprezintă angajații. 

Un alt exemplu este încălcarea dreptului la remunerare – în anul 2018 întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova datora angajaților circa 100 de milioane de lei în formă de salarii. În octombrie anul trecut restanțele salariale au constituit peste 229 milioane de lei, arată datele sindicale, citate de Departamentul de Stat. 

Legislația cu privire la salarizare este destul de confuză, mai notează autoritatea diplomatică americană. Aceasta definește trei tipuri de salarii lunare minime; potrivit primei definiții salariul minim lunar în sectorul real al economiei este de 2.610 lei; o altă definiție ține de ”suma salariului minim pe țară” de 1.000 lei; și ultima se referă la ”salariul minim pentru angajații la stat, 1.000 lei”. 

36 de morți în accidente de muncă

O problemă gravă identificată de către autorii raportului este mărimea economiei informale – aproape 40% din persoanele angajate lucrează neoficial iar 68,7% dintre cei cu joburi fără contract de muncă activează în sectorul agricol, fiind astfel lipsiți de protecție socială. Guvernul nu dispune în prezent de programe speciale care vizează muncitorii din sectorul informal al economiei. 

”Condițiile economice precare au determinat firmele să reducă cheltuielile pentru echipamente de protecție și au diminuat atenția asupra regulilor de siguranța a muncitorilor. În primele 8 luni ale anului Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a documentat 256 de accidente la locul de muncă, care au rezultat în 299 de victime. 36 de persoane au decedat în 32 de accidente de acest fel. Comisiile create de întreprinderi au examinat 211 cazuri de incapacitate temporară care a afectat 245 de persoane. După reforma inspecțiilor de stat, ISM nu mai publică informațiile despre accidentele la locul de muncă în funcție de domeniu ocupațional”, se menționează în raportul Departamentului de Stat al SUA.

Rapoartele privind respectarea drepturilor în lume sunt periodic dezbătute în cadrul Congresului SUA pentru a determina modul de relaționare cu statele ce încalcă aceste drepturi și servesc drept bază juridică la elaborarea unor legi ce urmăresc pedepsirea regimurilor nedemocratice. Totodată concluziile rapoartelor date sunt prezentate administrației prezidențiale, sub formă de recomandări, iar ultima are obligația de a lua măsuri în privința făptașilor și de a informa businessul american în privința situației din țările vizate.