main logo
538

Schimbare radicală în sistemul de privatizare: 21 de întreprinderi de stat au fost excluse

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședinţa de luni, 11 februarie 2019 şi o modificare a Hotărârîi Guvernului nr.945/2007 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice.

Schimbare în sistemul de privatizare: Întreprinderi de stat, excluse

De fapt este o schimbare esenţială în programul de privatizare, adoptat încă în anul 2007, iar iniţiativa aparţine şefului Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), Vladimir Baldovici, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Din procesul de privatizare au fost excluse alte autorităţi

Astfel din procesul de privatizare au fost excluse autorităţile organele centrale de specialitate ale administraţiei publice (de exemplu Ministerul Economiei şi Infrastucturii), dar şi autorităţile administraţiei publice locale, iar toate împuternicirile au fost trecute pe seama Agenţiei Proprietăţii Publice. 

De asemenea a fost modificată semnificativ şi lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării.

Din listă au fost excluse 24 de active ce au fost deja privatizate, dar au fost incluse alte şase obiective.

Şeful APP a argumentat modificările prin schimbările din legislaţie, dar şi prin necesitatea de a concretiza "datele care identifică bunurile proprietate de stat supuse privatizări".

Ce întreprinderi şi active au fost excluse din program

Printre activele excluse se numără opt întreprinderi de stat, ce au fost privatizate, inclusiv Vestmoldtransgaz şi AIR Moldova, dar şi nouă pachete de acţiuni de la societăţi pe acţiuni, precum Tutun-CTC, Gara de Nord sau Drumuri-Bălţi, ce au fost vândute la finele anului trecut.

La fel şi şapte complexe de bunuri ce au fost în trecut privatizate. 

De asemenea din listă au fost excluse şi bunurile în proces de insolvabilitate/reorganizare, precum şi bunurile (entităţile) la care nu mai există active. 

E vorba de două mici pachete de acţiuni, dar şi de 21 de întreprinderi de stat. Printre acestea se numără "Staţiunea Tehnologico-Experimentală, Bălţi”, Mina de Piatră din Mileştii Mici, dar şi nouă staţiuni tehnologice pentru irigare.

Unele dintre acestea dispuneau de active/terenuri agricole destul de mari, dar generau doar pierderi. Menţionăm că la finele anului trecut, premierul Pavel Filip a cerut procuraturii investigarea cazurilor de administrare dubioasă a terenurilor instituțiilor de învățământ și cercetare cu profil agricol.

Selectați modul de afișare a știrilor în flux

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării