Anul 2024 a început cu o inflație de 4,6%, sub media prognozată de Banca Națională a Moldovei. Spre sfârșitul anului a urcat ușor la 5,2 la sută. Dinamica a fost influențată de deciziile de politică monetară, cererea internă modestă, precum și diminuarea tarifelor la energia electrică și gaz, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Am avut totodată și cererea mai scăzută pe piața internă din patea cetățenilor, puterea de cumpărare a scăzut, luând în considerare veniturile scăzute și asta tot a avut o inlfuență asupra inflației”, a declarat directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

Deși inflația s-a menținut în jurul valorii de 5%, puterea de cumpărare a populaţiei a rămas aceeaşi, spun experţii. Doi ani la rând am avut inflație record, iar salariile, pensiile și indemnizațiile au crescut insuficient.

„Anual în 2022 a fost de 30%, în 2023 am avut inflație anuală de 13,5%, dacă luăm cumulative 30 plus 13 și plus 5 din acest an, avem o creștere a inflației în trei ani de circa 50%, iar salariile au crerscut cumulativ în jur de 30%. Am pierdut puterea de cumpărare cu 20%. Și orice creștere salarială de 5%, 10% sau 15% este infima”, a menționat directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

Anul 2024, a fost marcat de o scăderea importantă a producției agricole.

„A fost un an secetos, calamități iar agricultura a căzut. Dacă am avut în 2023 o contribuție la PIB din partea agriculturii mai mult de 30%, anul acesta o să avem 12%”, a mai spus directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

Agricultorii afectati de condițiile meteo au ieșit în stradă pentru a cere sprijin și suspendarea obligațiile de plată față de creditori pe un termen de șase luni. Fermierii au cerut și demisia ministrului agriculturii, Vladimir Bolea.

În septembrie, Guvernul a aprobat alocarea a 100 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. În cadrul unei vizite la Bruxelles, ministrul de atunci al Agriculturii, Vladimir Bolea, a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova.

În noiembrie, în urma remanierilor guvernamentale, Vladimir Bolea, a fost revocat de la ministerul Agriculturii și a fost numit ministru al Infrastructurii, iar în locul lui a fost numită Ludmila Catlabuga. La mijlocul lui decembrie, fermierii au ieșit din nou în stradă nemulțumiți că autorităţile tergiversează avizarea proiectului de lege privind prevenirea falimentului agricultorilor.

„Pentru agricultori noi putem apela la fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii și să atragem careva fonduri să le atragem in sistemul agricol. În mare parte ne trebuie sisteme de irigare în agricultură și aceleași rachete antigrindină care nu le avem”, a declarat directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

În timp ce Agricultura a înregistrat pierderi majore, au fost sectoare care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Industria, turismul, IT , servicii și domeniul construcţiilor au înregistrat o revigorare.

„Cele mai dezvoltate a fost sectorul IT, am exportat servicii IT circa 40% din exporturi, telecomunicații asigurările, băncile. Ca de obicei în situații de criză băncile trăiesc cel mai bine. Anul trecut, în sectorul bancar am avut un profit net mai mare de 4 miliarde lei”, a menționat directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

„În 2024, companiile moldovenești au investit stabil, creșterea investițiilor private este cu 12-13%, față de 2023”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

În 2024, pentru a stimula creşterea economică, autorităţile au implementat mai multe programe de susţinere a antreprenorilor. Peste 590 de agenți economici au beneficiat de granturi prin intermediul ODA pentru a-și dezvolta afacerile.

„Valoarea totală a acestora este de 220 milioane de lei, care au stimulat o investiție de 443 milioane în economia națională. Prin intermendiul fondului de garanții au fost emise peste 800 de garanții financiare cu valoare totală de 740 mil.lei. Totodată prin programul 373, pe parcursul a 18 luni au fost acordate 530 de contracte pentru compensarea ratei dobânzei. Valoarea totală a creditelor depășeșete 2 miliarde de lei. Estimarea impactului în economie, raportat la invesiții este de peste 5 miliarde de lei”, a menționat directorul executiv ODA, Vadim Codreanu.

„Am continuat cu reducerea birocrației care să ajute antreprenori concreți să economisească timp și bani în interacțiunea cu statul și asta chiar se simte. Asta reduce riscul de corupție. Ori 86% din interacțiunea antreprenorilor cu statul este in regim digital. Ne punem mari speranțe în acest mecanism nou de ajutor de stat. Prin care statul va oferi ajutoare de stat maxim 50% din valoarea investițiilor în sectoare stategice pentru economie: industria procesatoare, alimentară”, a menționat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

„IMM-urile, care sunt coloana vertebrală a economiei au început să se dezvolte într-adevăr. În sectorul IMM-urilor s-au canalizat la 3 miliarde de lei în ultimul an”, a declarat directorul Centrului Nalitic Economica, Marin Gospodarenco.

La capitolul schimburi comerciale, a fost înregistrată însă o decreștere ușoară a exporturilor, și o creștere a importurilor.

În primele 10 luni ale anului 2024, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 2,9 miliarde dolari, cu 12 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2023. Scăderea a fost determinate, în mare parte, de reducerea cu 30 la sută a re-exporturilor de mărfuri străine.

Peste 67 la sută din volumul total de exporturi a ajuns pe piaţa europeană, cu 3% mai mult decât în perioadă similară din 2023. În CSI au ajuns doar 7% dintre mărfurile exportate. Principalele țări de destinație au fost: România, Ucraina, Italia, Germania și Cehia. Exporturile către Rusia au fost de doar 3%.

În 2024, fructele moldoveneşti au fost tot mai solicitate pe piaţa europeană pentru calitatea şi gustul deosebit. Am exportat în UE cantități record de caise, mere și struguri.

„Acest an a fost avantajos pentru exportul caiselor. Dacă anul trecut am exportat circa 100 de tone, anul acesta a crescut până la 300 de tone. A fost o cerere mare din partea UE. Am beneficiat de cota zero la export și sperăm că în continuare vom beneficia pentru că ne facilitează exportul”, a menționat exportatorul de caise, Dorina Tataru.

„Am reușit să exportăm și în Polonia, Germania, Franța, România”, spune exportatorul de prune, Maxim Varsan.

„La caise practic de 3 ori mai mult, pentru mere avem un export mai mare decât în 2023. Ne bucură că se consolidează pozițiile pe piețele din țările UE unde au crescut exporturile ca pondere. De exemplu, la struguri de la 36% am ajuns la 60%. La mere noi practic am crescut cu 60% în UE”, a menționat directorul Moldova Fruct, Iurie Fală.

„Antreprenorii noștri trebuie să aibă acces la cât mai mulți consumatori, și desigur vorbesc de piața UE spre care 67% din exporturile noastre se îndreaptă și loc este de și mai mult. Aici am văzut primul export de carne de pui, de ouă. Vorbim de noi și noi opotunități pe piețele europene. Am semnat acord de liber schimb cu Marea Britanie, Acordul EFTA a trecut prin Parlamnetele țărilor EFTA și o să intre în vigoare începînd cu anul viitor”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

În timp ce antreprenorii moldoveni continuă să câștige noi piețe, țara continuă, însă, să fie depedentă de importuri. În 2024, deficitul comercial a crescut si a ajuns la 4 miliarde de dolari, cel mai mare din istoria țării.

„Avem în continuare o balanță comercială deficitară pe care trebuie să o închidem gradual. Nu se face într-un an. Această situație s-a creat timp de 30 de ani. Avem nevoie de politici foarte coerente în perioada următorului deceniu chiar ca să apropiem la maxim acest deficit”, a mai spus ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Ministrul economiei susţine că pentru o creştere economică accelerată, Republica Moldova are nevoie şi de un număr mai mare de companii dar şi o creştere a forţei de muncă. Datele arată că în Republica Moldova, sunt circa 50 de mii de întreprinderi la o populaţie de peste 2 milioane, comparativ cu 300 de mii de companii în Estonia la o populaţie de 1,3 milioane.

„Am modificat legea parcurilor industrial ca să atragem investiții pe aceste platforme. De ce industria pentru că ea trage după sine o bună parte din economie: construcțiile, ai transport, servicii, opotunități pentru companii mici. Industria este, pe de o parte, acel vehicul care poate să crească valoarea adaugată a agriculturii și să faci un export mai productiv și, respectiv, îți permiți să plătești salarii mai bune”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

La capitolul investiții străine, în anul 2024, doi mari investitori s-au retras de pe piața Republicii Moldova. Totuși, perspectiva de aderare la UE este privită pozitiv de oamenii de afaceri străini care, în pofida unui război la hotar, şi-au arătat interesul de a veni pe piața din Republica Moldova. În prezent, cel mai mult se investește în IT, automotive, retail și sectorul bancar.

„Investițiile care au fost la noi în jur de 200 mil, în scădere cu 3,4% față de 2023. Ca stoc investițiile au crescut la 2 miliarde dolari. Cele mai mari investiții sunt în bănci și asigurări, comerț. Dacă e să vorbim despre sursa acestor investiții 80% sunt cele ale UE în Republica Moldova”, a menționat directorul Centrului Analitic Economica, Marin Gospodarenco.

În 2024, PIB-ul a înregistrat o evoluție ușor pozitivă. În trimestrul III al anului, potrivit BNS, Produsul Intern Brut a crescut cu 1.9% față de aceași perioadă a anului trecut. Experții vorbesc despre o redresare a economiei destul de lentă. Și ministrul Economiei recunoaşte că o creştere economică de 2-3% este foarte puţin pentru Republica Moldova.

„Unele sectoare sunt în ascendență, altele arată vulnerabilitate. Dacă în prima jumătate de an am avut această creștere de 2,2%, seceta din trimestrul trei a provocat o reducere a producției agricole cu 17%, ceea ce din păcate ne-a topit parțial din creșterea din primul trimestru. Suntem conștienți că țara asta are nevoie de o creștere și mai rapidă”, a menționat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Pentru asta, în 2025, Ministerul și-a trasat o serie de obiective pentru revigorarea economică a R.Moldova.

„Trebuie să ajungem la 100% digital și asta trebuie să se întâmple. Trebuie să oferim suficient spațiu și libertate antreprenorilor noștri ca să se dezvolte. Pe agenda UE avem foarte mult de muncit dar și de beneficiat. Sperăm să permanentizăm acest regim de comerț fără cote cu UE, ca să susținem exporturile și antreprenorii noștri intrarea Bursei de Valori București în Republica Moldova, ceea ce va fi o schimbare tectonică pentru întreaga economie”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Pentru anul 2025, FMI a revizuit în scădere creșterea economică a Republicii Moldova de la 4,8 la 3,7% . Și prognozele experţilor pentru anul viitor sunt mai puțin optimiste și asta din cauza stării de urgență în energetică și o posibilă criză umanitară în stânga Nistrului.

„3,5% pentru anul viitor, dar asta poate fi influențată de un șir de factori atât externi cât și interni, dacă o să fie clar că războiul se oprește aici, clar că o să vorbim despre o creștere economică mai mare. Dacă vorbim de factori interni este cel transistrean”, a menționat directorul Centrului Analitic Economica, Marin Gospodarenco.

Pentru 2025, Guvernul Republicii Moldova şi-a propus să majoreze salariul mediu pe economie cu 2 mii de lei ajungând la 16.100 de lei. Salariul minim pe țară va fi majorat de la 5 mii la 5.500 de lei. Legea bugetului de stat pentru 2025 prevede venituri de peste 71 miliarde de lei şi un deficit de 14 miliarde de lei. Totodată, prognozele BNM arată că rata anuală a inflației ar putea crește ușor la începutul anului viitor, ulterior va înregistra o diminuare treptată.