Pe 20 iulie, Guvernul și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (Legislativul doar în prima lectură) în regim de urgență un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a Codului de executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Proiect promovat de consilierul premierului Chicu

Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului, chiar dacă nu a avut niciun aviz, inclusiv cel de la Comisia juridică, numiri şi imunităţi, controlată de socialişti. Astfel, 7 deputaţi din Comisie s-au abţinut, iar unul a fost împotrivă. Altfel spus, chiar deputaţii din coaliţia de guvernare s-au temut să promoveze o astfel de iniţiativă.

Autorul proiectului, Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, şi-a cerut scuze pentru urgenţa cu care este promovat proiectul trecând peste anumite proceduri, dar a argumentat în Parlament, necesitatea examinării și adoptării în prima şi a doua lectură a proiectului prin faptul că ”instanțele judecătorești interpretează și aplică la o scară tot mai largă prevederile Legii cu privire la spălarea de bani și urmăresc activele unor beneficiari”.

Potrivit lui Eşanu practica judecătorească a generat deja „figuri juridice inexistente în legislaţia Republicii Moldova, cum ar fi cea de „proprietate indirectă”, pentru a justifica urmărirea patrimoniului entităţilor controlate pentru satisfacerea obligaţiilor beneficiarilor efectivi ori a deţinătorilor indirecţi”.

Potrivit lui Eşanu, unica soluție pentru a opri acest fenomen este intervenția legiuitorului.

„Noi propunem ca în textul legii (cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului n.r.) să fie stipulat că calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”, a precizat Eşanu.

Niciun executor nu va mai putea urmări activele înscrise pe alte persoane?

O completare propusă la art 88 din Codul de executare prevede că „urmărirea bunurilor debitorului nu se extinde asupra bunurilor (inclusiv mijloacelor bănești, creanțelor etc.) care constituie proprietatea altei persoane, chiar dacă debitorul, în sensul Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, are calitatea de beneficiar efectiv al persoanei respective ori este deținător indirect prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra persoanei respective”.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău l-a întrebat pe Eşanu de ce este promovat cu atâta insistenţă, ocolindu-se toate procedurile, un proiect ce nu are avizele tuturor instituţiilor, inclusiv a CNA şi a Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), care şi-au exprimat temerea că astfel de prevederi „ar putea duce la situaţia că niciun executor nu va putea urmări activele înscrise pe altcineva”.

Eşanu a dat asigurări că nu există niciun risc de blocare a activităţii executorilor.

Ambasadorii şi beneficiarii

„Grabă este că sunt indisponibilizate active de zeci de milioane lei ilegal şi aceasta poate provoca alte litigii... Au fost puse sechestru pe active care nu au legătură cu subiectul... Problema a fost discutată şi cu ambasadori”, a răspuns Eşanu, sugerând că ar fi şi o solicitare din exterior.

El însă nu a oferit detalii despre cine sunt persoanele afectate şi cine a intervenit pentru ele.

„Nu este nimic în spatele lui. Măcar să se dea un semnal”, a insistat Eşanu în faţa deputaţilor. Până la urmă doar deputaţii din coaliţia de guvernare au votat în prima lectură modificările.

Degrabă în Parlament va veni dereticătoarea să prezinte proiecte

Economistul Veaceslav Ioniţă, fost președinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, s-a arătat surprins că un astfel de proiect a fost promovat şi prezentat în Legislativ de un consilier al premierului.

„Nu am nimic cu Dl Eşanu. Dar este inadmisibil şi este o ruşine pentru Parlament că a admis aşa ceva... Data viitoare o să trimită dereticătoarea de la Guvern ca să prezinte legea”, a declarat Ioniţă, care precizează că documentul trebuia să fie prezentat de un ministru sau secretar de stat din ministerul ce a venit cu o aşa iniţiativă.

Va face şi mai dificilă recuperarea banilor din frauda bancară

Cât despre prevederile documentului, Ioniţă spune că această lege aduce daune enorme interesului public.

„Eu cred că votând o astfel de lege ne creăm probleme mari. Eu sper că deputaţii vor solicita în scris opinia FMI, Băncii Mondiale, Comisiei Europene şi la GRECO (comitet specializat al Consiliului Europei în prevenirea şi combaterea corupţiei n.r.)....Imaginaţi-vă că o persoană fizică se face vinovată de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Banii aceştia însă au fost investiţi într-o afacere şi după aceasta noi venim şi spunem că dacă avem de urmărit, apoi doar pe dânsul, dar la el ce poţi urmări? Doar cămașa de pe el şi nu trebuie de urmărit firma lui, căci este o persoană juridică separată”, explică Ioniţă.

Potrivit lui Ioniţă ar urma ca din contra să fie lărgite la maximum posibilităţile autorităţilor noastre de a urmări activele persoanelor implicate în astfel de până la firme etc. Or persoanele care au delapidat bunul public el găseşte diverse instrumente pentru a ascunde banii furaţi.

Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice, spune că pentru un astfel de proiect "este obligatorie expertiza anticorupţie din partea CNA, care ar trebui să dea un răspuns la întrebarea: Cum aceste modificări vor influenţa o eventuală recuperare a bunurilor, după ce aceşti bani au circulat prin diverse jurisdicţii?".

Totodată el a presupus că proiectul este promovat în interesul unor persoane private, iar adoptarea acestor modificări va face şi mai dificilă recuperarea banilor din frauda bancară.