8 noi, 2021 17:44
0
1 216

Producătorii de porumb riscă să își piardă o parte din roadă

8 noi, 2021 17:44
0
1 216

Lucrările de recoltare a porumbului, care în acest an s-a făcut generos, de trei ori mai bine decât anul trecut, au întârziat cu trei săptămâni.

Producătorii de porumb riscă să își piardă o parte din roadăFoto: ipn.md

Unii producători riscă să își piardă roada, cel puțin o parte din ea, pentru că au strâns porumbul atunci când umiditatea era înaltă, iar acum, ca să-l poată vinde mai departe, trebuie să îl usuce, dar nu au unde, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Uscătorii pentru cereale nu există în fiecare raion, iar serviciul este foarte solicitat în această perioadă, de aceea cozile sunt mari.

Contactat de IPN, președintele Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” (care reprezintă 70% dintre exportatorii de produse cerealiere din Republica Moldova), Igor Grigoriev, spune că producătorii trebuie să recolteze porumbul atunci când umiditatea aerului este cel mult 13%.

„În anii anteriori, producătorii strângeau porumbul și în luna decembrie, și în luna ianuarie, și în luna februarie, când umiditatea deja scădea.

Problema este într-adevăr cu producătorii care au decis să recolteze porumbul la umiditatea aceasta mare, de 17-19%, și astăzi nu au unde să ducă roada. Până la porumb, a fost recoltă mare de cealaltă gamă de cereale și astăzi toate depozitele, toate elevatoarele sunt pline cu producție”, a explicat Igor Grigoriev.

Deși nu a putut preciza exact câte uscătorii de cereale există în Republica Moldova, responsabilul de la „Agrocereale” a spus că este un număr insuficient.

„Puținele uscătorii de cereale care mai există în țară activează pe gaz, majoritatea, iar costurile erau exorbitante chiar și cu tarifele vechi la gaze”. Despre recolta de porumb din acest an se estimează că va depăși două milioane de tone. Mai mult de jumătate din cantitatea respectivă va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. Prețurile la porumb la bursele internaționale sunt destul de avantajoase.

Chiar și cu prețuri mari pentru servicii de uscare a cerealelor, producătorii de porumb din Republica Moldova nu vor avea de pierdut, crede Igor Grigoriev.

Solicitat de IPN, Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor, a menționat că problema a apărut pentru că nu suntem obișnuiți să acționăm operativ în situații mai critice.

„Capacitățile Republicii Moldova în ceea ce privește uscarea cerealelor sunt insuficiente. Producătorii de porumb care sunt la hotar cu Ucraina trebuie să vadă poate e posibil să cooperăm cu colegii din această țară, iar producătorii de porumb care se află la hotar cu România să apeleze la uscătorii de cereale de acolo.

Trebuie să găsim complexele astea mari de animale de la noi și din România și din câmp să le transportăm direct lor. Atât timp cât producătorii noștri nu vor fi membri activi în asociații profesionale, situația respectivă ar putea rămâne neschimbată. 

Trebuie să luăm decizii cu două luni înainte, nu atunci când a venit ziua recoltării să ne dăm seama că porumbul nu e bun de recoltat, că e umed”, a menționat directorul executiv al FNF.

Unii producători riscă să își piardă roada, cel puțin o parte din ea, pentru că au strâns porumbul atunci când umiditatea era înaltă, iar acum, ca să-l poată vinde mai departe, trebuie să îl usuce, dar nu au unde, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Uscătorii pentru cereale nu există în fiecare raion, iar serviciul este foarte solicitat în această perioadă, de aceea cozile sunt mari.

Contactat de IPN, președintele Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” (care reprezintă 70% dintre exportatorii de produse cerealiere din Republica Moldova), Igor Grigoriev, spune că producătorii trebuie să recolteze porumbul atunci când umiditatea aerului este cel mult 13%.

„În anii anteriori, producătorii strângeau porumbul și în luna decembrie, și în luna ianuarie, și în luna februarie, când umiditatea deja scădea.

Problema este într-adevăr cu producătorii care au decis să recolteze porumbul la umiditatea aceasta mare, de 17-19%, și astăzi nu au unde să ducă roada. Până la porumb, a fost recoltă mare de cealaltă gamă de cereale și astăzi toate depozitele, toate elevatoarele sunt pline cu producție”, a explicat Igor Grigoriev.

Deși nu a putut preciza exact câte uscătorii de cereale există în Republica Moldova, responsabilul de la „Agrocereale” a spus că este un număr insuficient.

„Puținele uscătorii de cereale care mai există în țară activează pe gaz, majoritatea, iar costurile erau exorbitante chiar și cu tarifele vechi la gaze”. Despre recolta de porumb din acest an se estimează că va depăși două milioane de tone. Mai mult de jumătate din cantitatea respectivă va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. Prețurile la porumb la bursele internaționale sunt destul de avantajoase.

Chiar și cu prețuri mari pentru servicii de uscare a cerealelor, producătorii de porumb din Republica Moldova nu vor avea de pierdut, crede Igor Grigoriev.

Solicitat de IPN, Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor, a menționat că problema a apărut pentru că nu suntem obișnuiți să acționăm operativ în situații mai critice.

„Capacitățile Republicii Moldova în ceea ce privește uscarea cerealelor sunt insuficiente. Producătorii de porumb care sunt la hotar cu Ucraina trebuie să vadă poate e posibil să cooperăm cu colegii din această țară, iar producătorii de porumb care se află la hotar cu România să apeleze la uscătorii de cereale de acolo.

Trebuie să găsim complexele astea mari de animale de la noi și din România și din câmp să le transportăm direct lor. Atât timp cât producătorii noștri nu vor fi membri activi în asociații profesionale, situația respectivă ar putea rămâne neschimbată. 

Trebuie să luăm decizii cu două luni înainte, nu atunci când a venit ziua recoltării să ne dăm seama că porumbul nu e bun de recoltat, că e umed”, a menționat directorul executiv al FNF.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

24 ianuarie, 16:14
0
926

Vladimir Socor: Invadarea Ucrainei ar aduce Rusiei mai multe pierderi

24 ianuarie, 16:14
0
926

Rusia nu va ataca Ucraina, iar administrația Biden emană o abordare isterică a posibilității invaziei, ceea ce dăunează Ucrainei, inclusiv pe plan economic.

Vladimir Socor: Invadarea Ucrainei ar aduce Rusiei mai multe pierderiFoto: digi24.ro

Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, transmite Știri.md.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin - acesta a fost compromisul.

„Atunci în Germania staționau 300 de mii din armata americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică.”

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk.

Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donețk/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprii, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu...

După ce, timp de 7 ani, n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

„Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrate de administrația Biden.

În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră că a venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat.

„Întâi și-ntâi pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern.

În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS, Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Totodată, nu este exclus că armata rusă „va mușca” din teritoriul ucrainean, posibil, în regiunea Azov, a declarat Vladimir Socor, analist de la Fundația Jamestown, în cadrul dezbaterii publice de la IPN „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, transmite Știri.md.

Pentru ca invazia să nu se întâmple, țările cu care Ucraina are acorduri bilaterale în domeniul defensiv trebuie să consolideze capacitățile ei de apărare nu în condițiile unui post-factum, ci chiar acum, pentru a descuraja exercițiul și a crea premise pentru ca plata pentru aventură să fie cât mai mare.

Expertul a asemuit actuala criză cu cea Berlinului, când din 1958 până în 1961, fosta URSS a reușit să determine foștii aliați să părăsească Berlinul de Vest și să recunoască drept stat independent fosta zonă de ocupație sovietică. În schimb, Vestul a acceptat Zidul de la Berlin - acesta a fost compromisul.

„Atunci în Germania staționau 300 de mii din armata americană, iar Germania avea o armată de 200 de mii. Acum, în aprilie 2021, Rusia a concentrat trupe la hotarele Ucrainei cu scopul de a impune Ucrainei aplicarea acordurilor de la Minsk. Criza a intrat în actuala ei fază în noiembrie 2021, când din ucraineană a devenit general-europeană. Rusia a extins cererile ei la nivel central și est-european, antrenând întreaga Alianță Nord-Atlantică.”

Totodată, spune analistul, concentrarea trupelor se adresa și SUA, pentru a le face să influențeze Ucraina să accepte acordurile de la Minsk.

Acestea presupun un statut special pentru teritoriile ocupate din Donețk/Luhansk și crearea unui stat în statul ucrainean, cu armată, politică externă proprii, relații cu Rusia, ocolind Kievul, securitate proprie, tribunale, partide, președinți, parlament, guvern propriu...

După ce, timp de 7 ani, n-a reușit să impună Ucrainei acordurile de la Minsk, Kremlinul vrea să facă acest lucru cu mâini americane, consideră expertul.

Începând cu luna noiembrie, Rusia țintește întregul sistem euroatlantic și situația e comparabilă cu criza Berlinului, afirmă Vladimir Socor.

„Apare întrebarea: de ce Rusia a extins obiectivele sale, în mare parte noi, fără precedent? Cred că rușii profită de slăbiciunea și incompetența demonstrate de administrația Biden.

În mare parte, diriguitorii politicii externe din actuala administrație sunt moșteniți din administrația Obama, pe care Rusia a învățat să nu o respecte. Россия ее не уважает. Aceasta este o componentă importantă a mentalității rusești. Rusia consideră că a venit momentul să inverseze extinderea NATO care a avut loc în perioada 1997 – 2004”.

Cât privește acțiunile militare directe împotriva Ucrainei, expertul consideră că, în pofida retoricii ultimative, Rusia nu va ataca Ucraina pentru că ar avea de pierdut mult mai mult decât de câștigat.

„Întâi și-ntâi pentru că ar înceta negocierile strategice între Rusia și Occident, în care Rusia speră să obțină schimbarea sistemului global de securitate, iar regimul are nevoie de victorii, pentru a le folosi pe plan intern.

În al doilea rând, Rusia ar sângera puternic în Ucraina. După o eventuală înfrângere a armatei ucrainene, ar urma o fază prelungită de rezistență națională. Rusia nu-și poate permite așa ceva, inclusiv din considerente economice”.

Cât privește Moldova, expertul Fundației Jamestown consideră că acest teritoriu este avantajat chiar și prin faptul că nu are hotar comun cu Rusia. Autoritățile trebuie să se consacre plenar reformelor, care patinează de 30 de ani. „Lipsa unui hotar comun îi acordă țării liniștea necesară reformelor. Cu venirea președintei Maia Sandu și a Guvernului PAS, Republica Moldova are șansa să valorifice nevecinătatea geografică cu Rusia”, a opinat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Ucraina ca scop final sau ca punct de pornire? Locul rezervat Moldovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 223-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
17 ianuarie, 20:52
0
1 218

Recoltarea porumbului este în toi în luna ianuarie în raionul Strășeni

17 ianuarie, 20:52
0
1 218

Deşi suntem în plină iarnă, recolta de porumb este în toi. Acest lucru se întâmplă şi în satul Grebleşti din raionul Străşeni.

Recoltarea porumbului este în toi în luna ianuarie în raionul StrășeniFoto: trm.md

Agricultorii susţin că nu au strâns roada, deoarece au semănat mai târziu, iar toamna trecută a fost mai rece şi porumbul nu a reuşit să se dezvolte, transmite Știri.md cu referire la Moldova 1.

Mai mult, ei spun că avantajele recoltării porumbului în ianuarie sunt evidente. Întâi de toate, nu trebuie create condiţii speciale pentru uscarea boabelor.

Fermierul Petru Caracaş a semănat porumb pe o suprafaţă de 600 de hectare. Agricultorul spune că procesul de recoltare a fost influenţat de timpul ploios şi rece.

„Un an cu temperaturi active foarte joase şi porumbul chiar şi în lunile octombrie-noiembrie încă nu era bun de recoltat, era umiditatea peste 20%, ceea ce nu ne permite să-l păstrăm. La moment finisăm recoltarea. Ne-a permis luna ianuarie, au fost condiţii normale pentru a petrece această operaţie”, povesteşte agricultorul.

Dacă agricultorii ar fi recoltat când trebuia, porumbul ar fi fost foarte umed, iar uscarea lui ar fi încărcat costurile fermierilor.

„Porumbul anul acesta a avut pe vârf aşa un fel de boală şi el a mucegăit în vârf. Dacă pe viitor îl păstrăm până în primăvară şi mucegaiul acesta o să se combine cu toate grăunţele acestea împreună, cu tot porumbul, înseamnă că ele unde şi unde o să prindă să mucegăiască şi de atâta trebuie cât de cât uscătoare mobile”, menţionează un alt fermier, Nicolae Iaţco.

De pe un hectar, agricultorii au strâns aproape zece tone de porumb. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, în toată ţara au fost semănate cu porumb 494 de mii de hectare.

Agricultorii susţin că nu au strâns roada, deoarece au semănat mai târziu, iar toamna trecută a fost mai rece şi porumbul nu a reuşit să se dezvolte, transmite Știri.md cu referire la Moldova 1.

Mai mult, ei spun că avantajele recoltării porumbului în ianuarie sunt evidente. Întâi de toate, nu trebuie create condiţii speciale pentru uscarea boabelor.

Fermierul Petru Caracaş a semănat porumb pe o suprafaţă de 600 de hectare. Agricultorul spune că procesul de recoltare a fost influenţat de timpul ploios şi rece.

„Un an cu temperaturi active foarte joase şi porumbul chiar şi în lunile octombrie-noiembrie încă nu era bun de recoltat, era umiditatea peste 20%, ceea ce nu ne permite să-l păstrăm. La moment finisăm recoltarea. Ne-a permis luna ianuarie, au fost condiţii normale pentru a petrece această operaţie”, povesteşte agricultorul.

Dacă agricultorii ar fi recoltat când trebuia, porumbul ar fi fost foarte umed, iar uscarea lui ar fi încărcat costurile fermierilor.

„Porumbul anul acesta a avut pe vârf aşa un fel de boală şi el a mucegăit în vârf. Dacă pe viitor îl păstrăm până în primăvară şi mucegaiul acesta o să se combine cu toate grăunţele acestea împreună, cu tot porumbul, înseamnă că ele unde şi unde o să prindă să mucegăiască şi de atâta trebuie cât de cât uscătoare mobile”, menţionează un alt fermier, Nicolae Iaţco.

De pe un hectar, agricultorii au strâns aproape zece tone de porumb. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2021, în toată ţara au fost semănate cu porumb 494 de mii de hectare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
10 ianuarie, 10:25
0
156

Calea Ferată a raportat în 2021 pierderi de aproape 590.000 de lei

10 ianuarie, 10:25
0
156

Se fură căile ferate din Moldova. Conducerea întreprinderii a raportat, în 2021, pierderi de aproape 590 de mii de lei. Cel mai des s-au furat elementele de fixare a liniilor, în sumă totală de peste 422 de mii de lei.

Calea Ferată a raportat în 2021 pierderi de aproape 590.000 de leiFoto: știri.md

Hoții au mai luat metal uzat, şine şi contraşine, precum și elemente ale aparatelor de schimbare a căilor ferate, a stâlpilor metalici şi a plăcilor de suport pentru linii. Aproape jumătate dintre toate cazurile de furt au avut loc în nordul ţării, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

"În acest loc au fost scoase cuiele metalice. Aici vedeţi că au rămas doar locurile goale. Placa de suport, nu au putut să o scoată. Mai departe, placa a fost furată. De ambele părţi. Cu tot cu cuie."

Eugen Petrenco este şeful Secţiei de întreţinere a liniilor feroviare din cadrul CFM. Potrivit lui, în 2021 a crescut de trei ori numărul de furturilor.

"Anterior, undeva de două trei ori noi descopeream furturi, în acest an, practic în fiecare săptămână se întâmplă acest lucru."a spus Eugen Petrenco.

Angajaţii CFM au o explicaţie.

"Se întâmplă din cauza că s-a scumpit metalul în punctele de primire a fierului uzat", a declarat șeful Secţiei de întreţinere a liniilor feroviare din cadrul CFM.

Feroviarii atenţionează că furtul elementelor de fixare a liniilor de cale ferată pot avea urmări grave.

"Trenul poate deraia. Se deteriorează vagoanele, locomotivele. Dar asta e foarte scump. Avem şi unele cerinţe. Dacă lipsesc elementele de fixare, la mai mult de trei şine, calea ferată trebuie închisă. Pentru noi, asta complică foarte mult lucrurile", a subliniat Eugen Petrenco.

În acest context, CFM vrea să ceară Guvernului înăsprirea legislaţiei. Se propune ca cei care vor fura anumite elementele de pe liniile de cale ferată să fie pedepsiţi cu închisoare de până la 7 ani.

"Considerăm că există anumite omiteri în cadrul legislativ. Săptămânal practic, de la organele de poliţie vin informaţii despre persoane reţinute în procesul de sustragere a acestor elemente, însă din păcate, aceste persoane se aleg cu unele amenzi contravenţionale", e de părere Vitalie bujor, vicedirectorul general al CFM.

În prezent, legislaţia prevede amenzi de până la 67 de mii 500 de lei şi 7 ani de puşcărie doar pentru persoanele care provoacă, prin furt de elemente din fier de pe liniile de cale ferată, un accident feroviar, în urma căruia sunt înregistrate victime.

Hoții au mai luat metal uzat, şine şi contraşine, precum și elemente ale aparatelor de schimbare a căilor ferate, a stâlpilor metalici şi a plăcilor de suport pentru linii. Aproape jumătate dintre toate cazurile de furt au avut loc în nordul ţării, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

"În acest loc au fost scoase cuiele metalice. Aici vedeţi că au rămas doar locurile goale. Placa de suport, nu au putut să o scoată. Mai departe, placa a fost furată. De ambele părţi. Cu tot cu cuie."

Eugen Petrenco este şeful Secţiei de întreţinere a liniilor feroviare din cadrul CFM. Potrivit lui, în 2021 a crescut de trei ori numărul de furturilor.

"Anterior, undeva de două trei ori noi descopeream furturi, în acest an, practic în fiecare săptămână se întâmplă acest lucru."a spus Eugen Petrenco.

Angajaţii CFM au o explicaţie.

"Se întâmplă din cauza că s-a scumpit metalul în punctele de primire a fierului uzat", a declarat șeful Secţiei de întreţinere a liniilor feroviare din cadrul CFM.

Feroviarii atenţionează că furtul elementelor de fixare a liniilor de cale ferată pot avea urmări grave.

"Trenul poate deraia. Se deteriorează vagoanele, locomotivele. Dar asta e foarte scump. Avem şi unele cerinţe. Dacă lipsesc elementele de fixare, la mai mult de trei şine, calea ferată trebuie închisă. Pentru noi, asta complică foarte mult lucrurile", a subliniat Eugen Petrenco.

În acest context, CFM vrea să ceară Guvernului înăsprirea legislaţiei. Se propune ca cei care vor fura anumite elementele de pe liniile de cale ferată să fie pedepsiţi cu închisoare de până la 7 ani.

"Considerăm că există anumite omiteri în cadrul legislativ. Săptămânal practic, de la organele de poliţie vin informaţii despre persoane reţinute în procesul de sustragere a acestor elemente, însă din păcate, aceste persoane se aleg cu unele amenzi contravenţionale", e de părere Vitalie bujor, vicedirectorul general al CFM.

În prezent, legislaţia prevede amenzi de până la 67 de mii 500 de lei şi 7 ani de puşcărie doar pentru persoanele care provoacă, prin furt de elemente din fier de pe liniile de cale ferată, un accident feroviar, în urma căruia sunt înregistrate victime.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
4 ianuarie, 17:54
2
1 536

Cele 4 vapoare cu porumb din Moldova, deblocate din porturile turcești

4 ianuarie, 17:54
2
1 536

Navele maritime încărcate cu produse cerealiere din Republica Moldova au fost deblocate în porturile turcești, în urma negocierilor desfășurate între autoritățile naționale și cele ale Republicii Turce.

Cele 4 vapoare cu porumb din Moldova, deblocate din porturile turceștiFoto: realitatea.md

Astfel, astăzi, 4 ianuarie, în cadrul unei ședințe comune, reprezentantul Instituției responsabile pentru protecția plantelor a Republicii Turcia a confirmat deblocarea încărcăturilor de cereale prin porturile turcești, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În context, partea turcă a manifestat deschidere spre colaborare pentru a remedia situația, însă a reiterat necesitatea completării certificatelor fitosanitare eliberate după data de 10 decembrie 2021 și respectarea standardelor internaționale.

Amintim că, la sfârșitul anului 2021, patru vapoare cu circa 25 de mii de tone de porumb din Republica Moldova au fost blocate în porturile din Turcia din cauza unor neconformități în actele de însoțire. 

Turcia a modificat în noiembrie condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire.

Astfel, astăzi, 4 ianuarie, în cadrul unei ședințe comune, reprezentantul Instituției responsabile pentru protecția plantelor a Republicii Turcia a confirmat deblocarea încărcăturilor de cereale prin porturile turcești, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În context, partea turcă a manifestat deschidere spre colaborare pentru a remedia situația, însă a reiterat necesitatea completării certificatelor fitosanitare eliberate după data de 10 decembrie 2021 și respectarea standardelor internaționale.

Amintim că, la sfârșitul anului 2021, patru vapoare cu circa 25 de mii de tone de porumb din Republica Moldova au fost blocate în porturile din Turcia din cauza unor neconformități în actele de însoțire. 

Turcia a modificat în noiembrie condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
30 dec, 2021 15:49
0
2 128

A cincea parte din porumbul semănat a rămas nerecoltată

30 dec, 2021 15:49
0
2 128

La sfârșitul lunii decembrie, cantități importante de porumb rămân pe câmp. Din cauza umidității ridicate, producătorii nu l-au recoltat.

A cincea parte din porumbul semănat a rămas nerecoltatăFoto. ipn.md

Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%.

Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.

În anul curent, recolta de porumb în țară a atins 2,5 milioane de tone, ceea ce este un volum record. Au fost semănate și soiuri noi, cu o productivitate de 14-15 tone la hectar, adică de 2-3 ori mai mare față de soiurile tradiționale, a specificat președintele Asociației „Agrocereale”.

60-70% din ceea ce s-a strâns va merge la export. Ceea ce rămâne acoperă pe deplin necesitățile interne.

Porumbul moldovenesc se exportă în peste 30 de state ale lumii, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Malaezia, Egipt, China, Italia.

Cele mai mari cantități de porumb recoltat în Republica Moldova au ajuns în Turcia.

Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%.

Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.

În anul curent, recolta de porumb în țară a atins 2,5 milioane de tone, ceea ce este un volum record. Au fost semănate și soiuri noi, cu o productivitate de 14-15 tone la hectar, adică de 2-3 ori mai mare față de soiurile tradiționale, a specificat președintele Asociației „Agrocereale”.

60-70% din ceea ce s-a strâns va merge la export. Ceea ce rămâne acoperă pe deplin necesitățile interne.

Porumbul moldovenesc se exportă în peste 30 de state ale lumii, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Malaezia, Egipt, China, Italia.

Cele mai mari cantități de porumb recoltat în Republica Moldova au ajuns în Turcia.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
30 dec, 2021 13:35
8
4 354

Patru vapoare cu porumb din R. Moldova, blocate în porturile din Turcia

30 dec, 2021 13:35
8
4 354

Patru vapoare cu circa 25 de mii de tone de porumb din Republica Moldova sunt blocate în porturile din Turcia din cauza unor neconformități în actele de însoțire.

Patru vapoare cu porumb din R. Moldova, blocate în porturile din TurciaFoto: Agrotv.md

Turcia a modificat, în noiembrie, condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire, a precizat pentru IPN Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, transmite Știri.md.

Igor Grigoriev a specificat că autoritățile de resort din Turcia au solicitat, la perfectarea certificatului fitosanitar, să se indice că porumbul moldovenesc care urmează să ajungă în Turcia trece și prin Reni, Ucraina. 

Însă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a făcut-o.

Potrivit lui Igor Grigoriev, la ora actuală, cele patru vapoare sunt blocate în porturile din Turcia. „La insistența Asociației „Agrocereale” și a președintelui Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea, se lucrează pentru soluționarea problemei. 

Unul din cele patru vapoare urmează a fi deblocat pe parcursul zilei de astăzi sau mâine. Situația celorlalte trei rămâne incertă”, a adăugat președintele Asociației „Agrocereale”.

Solicitat de IPN să comenteze situația, Radu Musteața, directorul general al ANSA, a spus că este în ședință și nu poate vorbi.

Turcia a modificat, în noiembrie, condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire, a precizat pentru IPN Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, transmite Știri.md.

Igor Grigoriev a specificat că autoritățile de resort din Turcia au solicitat, la perfectarea certificatului fitosanitar, să se indice că porumbul moldovenesc care urmează să ajungă în Turcia trece și prin Reni, Ucraina. 

Însă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a făcut-o.

Potrivit lui Igor Grigoriev, la ora actuală, cele patru vapoare sunt blocate în porturile din Turcia. „La insistența Asociației „Agrocereale” și a președintelui Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea, se lucrează pentru soluționarea problemei. 

Unul din cele patru vapoare urmează a fi deblocat pe parcursul zilei de astăzi sau mâine. Situația celorlalte trei rămâne incertă”, a adăugat președintele Asociației „Agrocereale”.

Solicitat de IPN să comenteze situația, Radu Musteața, directorul general al ANSA, a spus că este în ședință și nu poate vorbi.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
27 dec, 2021 12:41
0
140

Dezastrele meteo din 2021 au lăsat milioane de oameni fără case

27 dec, 2021 12:41
0
140

Pagubele totale cauzate de cele mai costisitoare 10 catastrofe meteorologice ale anului 2021 au depășit 170 de miliarde de dolari, iar peste 1,3 milioane de persoane au rămas fără case, potrivit unui raport al unui ONG britanic.

Dezastrele meteo din 2021 au lăsat milioane de oameni fără caseFoto: Profimedia

Daunele materiale sunt în creștere față de anul 2020 și arată cât de grav este impactul încălzirii climatice asupra fenomenelor meteo, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Anul trecut, valoarea pagubelor economice ale celor mai costisitoare 10 evenimente meteorologice a fost calculată la aproape 150 de miliarde de dolari de către ONG-ul Christian Aid, care subliniază că majoritatea evaluărilor "se bazează exclusiv pe daunele asigurate, ceea ce sugerează costuri reale şi mai mari".

Cele 10 dezastre au provocat, de asemenea, cel puţin 1.075 de morţi, potrivit aceluiași raport.

Acest clasament economic reprezintă catastrofele ce au avut loc în ţările bogate, cu infrastructuri bine dezvoltate şi mai bine asigurate, dar ONG-ul aminteşte că "unele dintre cele mai devastatoare fenomene meteo extreme din 2021 au lovit ţările sărace, care au contribuit puţin la cauzele schimbărilor climatice" şi unde majoritatea pagubelor nu sunt asigurate.

De exemplu, în Sudanul de Sud, inundaţiile, al căror cost economic nu a putut fi evaluat, au afectat aproximativ 800.000 de oameni, aminteşte Christian Aid.

Cea mai costisitoare catastrofă a fost Furtuna Ida (sfârşitul lunii august/începutul lui septembrie), care a provocat în special inundaţii la New York, cu costuri economice estimate la 65 miliarde de dolari.

Urmează apoi inundaţiile din iulie în Germania, Belgia şi ţările vecine, cu pierderi de 43 miliarde de dolari, apoi furtuna de iarnă Uri în Statele Unite, cu un val de frig până în Texas, ce a afectat în special reţeaua electrică şi a provocat pagube de 23 de miliarde.

O a patra catastrofă a depăşit daune de 10 miliarde de dolari, inundaţiile din provincia Henan în China în iulie, la un cost de 17,6 miliarde de dolari.

Urmează inundaţiile din Columbia Britanică (Canada, noiembrie, 7,5 miliarde), valul de frig de la sfârşitul lunii aprilie din Franţa (5,6 miliarde), care a devastat podgorii prestigioase, ciclonul Yaas în India şi Bangladesh (mai, 3 miliarde), taifunul In-Fa în China (iulie, 2 miliarde), inundaţiile din Australia (martie, 2,1 miliarde) şi ciclonul Tauktae în India şi Sri Lanka (mai, 1,5 miliarde).

Pagubele materiale cauzate de schimbările climatice cresc de la an la an

La mijlocul lunii decembrie, reasiguratorul la nivel global Swiss Re a publicat o estimare globală a costului dezastrelor naturale în 2021 în lume, evaluat la aproximativ 250 miliarde de dolari, în creştere cu 24% faţă de 2020.

"Costurile schimbărilor climatice au fost mari în acest an", a comentat într-un comunicat Kat Kramer, responsabilă pentru politica privind clima la Christian Aid şi autoare a raportului.

Catastrofele meteorologice au existat dintotdeauna, dar schimbările climatice cauzate de activitatea umană le măresc frecvenţa şi impactul, după cum prevăd oamenii de ştiinţă. O lume care se încălzeşte provoacă furtuni mai intense şi face taifunurile din Pacific şi ciclonii în Oceanul Indian fenomene mult mai extreme, se arată în raport.

Precipitaţiile extreme din Europa în iulie, care au provocat inundaţii în Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, ce au ucis cel puţin 240 de persoane şi au costat peste 43 de miliarde de dolari, au fost cauzate foarte probabil de schimbările climatice, au estimat oamenii de ştiinţă, notează DPA.

Raportul Christian Aid evidenţiază 15 dintre cele mai grave fenomene meteo extreme, inclusiv inundaţii, furtuni şi secete în acest an, care au provocat morţi şi strămutare forţată de persoane în întreaga lume, precum şi mari cheltuieli financiare. Potrivit raportului, 10 dintre fenomenele meteo extreme costă fiecare peste 1,5 miliarde de dolari.

Daunele materiale sunt în creștere față de anul 2020 și arată cât de grav este impactul încălzirii climatice asupra fenomenelor meteo, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Anul trecut, valoarea pagubelor economice ale celor mai costisitoare 10 evenimente meteorologice a fost calculată la aproape 150 de miliarde de dolari de către ONG-ul Christian Aid, care subliniază că majoritatea evaluărilor "se bazează exclusiv pe daunele asigurate, ceea ce sugerează costuri reale şi mai mari".

Cele 10 dezastre au provocat, de asemenea, cel puţin 1.075 de morţi, potrivit aceluiași raport.

Acest clasament economic reprezintă catastrofele ce au avut loc în ţările bogate, cu infrastructuri bine dezvoltate şi mai bine asigurate, dar ONG-ul aminteşte că "unele dintre cele mai devastatoare fenomene meteo extreme din 2021 au lovit ţările sărace, care au contribuit puţin la cauzele schimbărilor climatice" şi unde majoritatea pagubelor nu sunt asigurate.

De exemplu, în Sudanul de Sud, inundaţiile, al căror cost economic nu a putut fi evaluat, au afectat aproximativ 800.000 de oameni, aminteşte Christian Aid.

Cea mai costisitoare catastrofă a fost Furtuna Ida (sfârşitul lunii august/începutul lui septembrie), care a provocat în special inundaţii la New York, cu costuri economice estimate la 65 miliarde de dolari.

Urmează apoi inundaţiile din iulie în Germania, Belgia şi ţările vecine, cu pierderi de 43 miliarde de dolari, apoi furtuna de iarnă Uri în Statele Unite, cu un val de frig până în Texas, ce a afectat în special reţeaua electrică şi a provocat pagube de 23 de miliarde.

O a patra catastrofă a depăşit daune de 10 miliarde de dolari, inundaţiile din provincia Henan în China în iulie, la un cost de 17,6 miliarde de dolari.

Urmează inundaţiile din Columbia Britanică (Canada, noiembrie, 7,5 miliarde), valul de frig de la sfârşitul lunii aprilie din Franţa (5,6 miliarde), care a devastat podgorii prestigioase, ciclonul Yaas în India şi Bangladesh (mai, 3 miliarde), taifunul In-Fa în China (iulie, 2 miliarde), inundaţiile din Australia (martie, 2,1 miliarde) şi ciclonul Tauktae în India şi Sri Lanka (mai, 1,5 miliarde).

Pagubele materiale cauzate de schimbările climatice cresc de la an la an

La mijlocul lunii decembrie, reasiguratorul la nivel global Swiss Re a publicat o estimare globală a costului dezastrelor naturale în 2021 în lume, evaluat la aproximativ 250 miliarde de dolari, în creştere cu 24% faţă de 2020.

"Costurile schimbărilor climatice au fost mari în acest an", a comentat într-un comunicat Kat Kramer, responsabilă pentru politica privind clima la Christian Aid şi autoare a raportului.

Catastrofele meteorologice au existat dintotdeauna, dar schimbările climatice cauzate de activitatea umană le măresc frecvenţa şi impactul, după cum prevăd oamenii de ştiinţă. O lume care se încălzeşte provoacă furtuni mai intense şi face taifunurile din Pacific şi ciclonii în Oceanul Indian fenomene mult mai extreme, se arată în raport.

Precipitaţiile extreme din Europa în iulie, care au provocat inundaţii în Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, ce au ucis cel puţin 240 de persoane şi au costat peste 43 de miliarde de dolari, au fost cauzate foarte probabil de schimbările climatice, au estimat oamenii de ştiinţă, notează DPA.

Raportul Christian Aid evidenţiază 15 dintre cele mai grave fenomene meteo extreme, inclusiv inundaţii, furtuni şi secete în acest an, care au provocat morţi şi strămutare forţată de persoane în întreaga lume, precum şi mari cheltuieli financiare. Potrivit raportului, 10 dintre fenomenele meteo extreme costă fiecare peste 1,5 miliarde de dolari.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
16 dec, 2021 23:22
1
343

Brexit: Marea Britanie a pierdut peste 2 miliarde de lire în exporturile de alimente și băuturi

16 dec, 2021 23:22
1
343

Noi date de la Federația Producătorilor de Alimente și Băuturi din Marea Britanie arată că exporturile britanice în Uniunea Europeană s-au prăbușit cu aproape un sfert în cele nouă luni care au trecut de la intrarea în vigoare a Brexitului, o pierdere de 2,4 miliarde de lire, relatează The Independent.

Brexit: Marea Britanie a pierdut peste 2 miliarde de lire în exporturile de alimente și băuturiFoto: Profimedia

Exporturile spre marile piețe europene au fost lovite puternic – vânzările spre Spania au scăzut cu mai mult de jumătate (50,6%) față de nivelul din 2019, spre Germania au scăzut cu 44,5%, iar cu Italia cu 43,3%. De asemenea, vânzările spre cea mai mare piață externă a UK, Irlanda, au scăzut și ele cu mai mult de un sfert, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Liderii din industrie au avertizat și că aceste cifre vor deveni o normă, o lovitură pentru aspirațiile post-Brexit ale lui Boris Johnson.

Conform organizației britanice, pierderile masive de profit din exporturi sunt o consecință și a tratatului comercial post-Brexit semnat de Boris Johnson cu UE, dar și a pandemiei de coronavirus.

Totuși, datele arată că exporturile în țări non-UE au crescut cu 11 în primele trei sferturi ale lui 2021, ceea ce sugerează că Brexit este de vină pentru prăbușirea comerțului cu Europa, una dintre cele mai importante piețe pentru producătorii britanici. Cel mai puternic lovite au fost întreprinderile mici și mijlocii.

În total, exporturile de alimente și băuturi britanice au scăzut cu 2,7 miliarde în primele trei sferturi ale lui 2021, față de aceeași perioadă în 2019. Pierderile pe piața europeană au fost de 2,4 miliarde de lire sterline.

Organizația a făcut un apel la guvernul britanic pentru o relație constructivă cu Bruxellesul prin care să fie îmbunătățit felul în care funcționează acordul comercial dintre cele două părți. Din cauza tratatului, există o mulțime de bariere birocratice în fața comerțului față de aranjamentul anterior de care UK se bucura ca parte a UE.

„Este extrem de dezamăgitor să vedem cât de rău a fost afectat comerțul nostru cu UE, cei mai mici dintre exportatorii noștri fiind loviți cel mai dur. Este esențial ca guvernul să lucreze constructiv cu UE pentru a îmbunătăți implementarea Acordului de Comerț și Cooperare pentru a ajuta întreprinderile mici, altfel, această situație va continua”, a spus Dominici Goudie, directorul Federației.

Conform datelor Federației, exporturile spre China au crescut cu 22,1%, cele spre Taiwan cu 21,8%, cele spre Emiratele Arabe Unite cu 18,4%, Japonia cu 10,6%, iar spre Singapore cu 5,4%. Totuși, aceste piețe îndepărtate reprezintă o parte mult mai mică a exporturilor UK față de piețele mari și mult mai importante pentru economia britanică din Uniunea Europeană.

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, conform unei analize realizate de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex în noiembrie.

Exporturile spre marile piețe europene au fost lovite puternic – vânzările spre Spania au scăzut cu mai mult de jumătate (50,6%) față de nivelul din 2019, spre Germania au scăzut cu 44,5%, iar cu Italia cu 43,3%. De asemenea, vânzările spre cea mai mare piață externă a UK, Irlanda, au scăzut și ele cu mai mult de un sfert, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Liderii din industrie au avertizat și că aceste cifre vor deveni o normă, o lovitură pentru aspirațiile post-Brexit ale lui Boris Johnson.

Conform organizației britanice, pierderile masive de profit din exporturi sunt o consecință și a tratatului comercial post-Brexit semnat de Boris Johnson cu UE, dar și a pandemiei de coronavirus.

Totuși, datele arată că exporturile în țări non-UE au crescut cu 11 în primele trei sferturi ale lui 2021, ceea ce sugerează că Brexit este de vină pentru prăbușirea comerțului cu Europa, una dintre cele mai importante piețe pentru producătorii britanici. Cel mai puternic lovite au fost întreprinderile mici și mijlocii.

În total, exporturile de alimente și băuturi britanice au scăzut cu 2,7 miliarde în primele trei sferturi ale lui 2021, față de aceeași perioadă în 2019. Pierderile pe piața europeană au fost de 2,4 miliarde de lire sterline.

Organizația a făcut un apel la guvernul britanic pentru o relație constructivă cu Bruxellesul prin care să fie îmbunătățit felul în care funcționează acordul comercial dintre cele două părți. Din cauza tratatului, există o mulțime de bariere birocratice în fața comerțului față de aranjamentul anterior de care UK se bucura ca parte a UE.

„Este extrem de dezamăgitor să vedem cât de rău a fost afectat comerțul nostru cu UE, cei mai mici dintre exportatorii noștri fiind loviți cel mai dur. Este esențial ca guvernul să lucreze constructiv cu UE pentru a îmbunătăți implementarea Acordului de Comerț și Cooperare pentru a ajuta întreprinderile mici, altfel, această situație va continua”, a spus Dominici Goudie, directorul Federației.

Conform datelor Federației, exporturile spre China au crescut cu 22,1%, cele spre Taiwan cu 21,8%, cele spre Emiratele Arabe Unite cu 18,4%, Japonia cu 10,6%, iar spre Singapore cu 5,4%. Totuși, aceste piețe îndepărtate reprezintă o parte mult mai mică a exporturilor UK față de piețele mari și mult mai importante pentru economia britanică din Uniunea Europeană.

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, conform unei analize realizate de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex în noiembrie.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
15 dec, 2021 21:48
2
5 393

Lanuri întregi de porumb rămân nerecoltate în decembrie: Explicația

15 dec, 2021 21:48
2
5 393

În luna decembrie, pe câmpurile din țară rămân nerecoltate lanuri întregi de porumb. Gradul de umiditate al boabelor este ridicat, iar depozitarea necorespunzătoare a acestora implică anumite riscuri.

Lanuri întregi de porumb rămân nerecoltate în decembrie: ExplicațiaFoto: Publika.md

Astfel, în condiţiile în care fermierii au obţinut în acest an o recoltă record, uscătoarele de cereale nu fac faţă numărului mare de solicitări, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Este şi o consecinţă a crizei gazelor din lunile octombrie şi noiembrie, când elevatoarele din ţară nu au activat. Printre cei care s-au bucurat de o recoltă bună este şi Mihail Bobicov din oraşul Căuşeni. Însă până în decembrie, agricultorul a reuşit să recolteze doar o parte din porumb.

„Criza cu gaz nu a dat voie să usuce la timp, să meargă permanent lucrul. Erau timp de o lună de zile elevatoarele închise, nu puteau să usuce. Şi când s-a pornit valul, nu reuşea elevatorul să îl primească”, a relatat Mihail Bobicov, fermier.

Agricultorul urmează să mai recolteze porumb, însă pământul este umed, iar combinele nu pot intra în câmp. Așa că va începe lucrările când se va lăsa gerul.

Nu şi-a strâns porumbul de pe câmp nici Ştefan Roşca din satul Popeasca, raionul Ştefan-Vodă.

„Ne-au rămas în jur de 20 de hectare. Nu am avut unde duce roada, pentru că nu lucrau uscătoarele. Nu am avut aşa situaţie. La noi în octombrie era tot deja strâns”, a menționat Ştefan Roșca, fermier.

Agricultorul speră ca porumbul să atingă indicele optim de umiditate în câteva săptămâni. Acum însă nu-l strânge pentru a nu avea pierderi.

Fermierii usucă porumbul, dar şi alte cereale la elevatorul din oraşul Căuşeni. În ultimele săptămâni acesta lucrează la capacitate maximă. Vasile Costin a venit cu 700 de tone de porumb pe care le-a recoltat acum câteva zile.

„- Capacitatea e foare mare. Tot porumbul necesită prelucrare de uscat. Şi în cazul dat trebuie mai mult timp.

- Cât timp aţi aşteptat rândul?

- Stau oamenii şi o sutcă, şi două stau”, a declarat Vasile Costin, fermier.

În acest an, fermierii au semănat porumb pe o suprafață de peste 500 de mii de hectare, iar recolta globală va constitui peste 2,3 milioane de tone. O bună parte va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. 

Directorul Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, susţine că, în ultimele luni, întreprinderea a transportat la portul din Reni, Ucraina, o cantitate record de cereale.

„Din iunie şi până în octombrie, am exportat 6.255 de vagoane. În patru luni. E aproape la fel de mult ca în anii 2018-2019 împreună. Nu am înregistrat aşa multe cereale, în ultimii 10 ani precis”, a precizat Oleg Tofilat, director general al CFM .

Potrivit Ministerului Agriculturii, până în decembrie, fermierii moldoveni au reuşit să recolteze doar 68 la sută din suprafața totală de porumb din ţară.

Astfel, în condiţiile în care fermierii au obţinut în acest an o recoltă record, uscătoarele de cereale nu fac faţă numărului mare de solicitări, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Este şi o consecinţă a crizei gazelor din lunile octombrie şi noiembrie, când elevatoarele din ţară nu au activat. Printre cei care s-au bucurat de o recoltă bună este şi Mihail Bobicov din oraşul Căuşeni. Însă până în decembrie, agricultorul a reuşit să recolteze doar o parte din porumb.

„Criza cu gaz nu a dat voie să usuce la timp, să meargă permanent lucrul. Erau timp de o lună de zile elevatoarele închise, nu puteau să usuce. Şi când s-a pornit valul, nu reuşea elevatorul să îl primească”, a relatat Mihail Bobicov, fermier.

Agricultorul urmează să mai recolteze porumb, însă pământul este umed, iar combinele nu pot intra în câmp. Așa că va începe lucrările când se va lăsa gerul.

Nu şi-a strâns porumbul de pe câmp nici Ştefan Roşca din satul Popeasca, raionul Ştefan-Vodă.

„Ne-au rămas în jur de 20 de hectare. Nu am avut unde duce roada, pentru că nu lucrau uscătoarele. Nu am avut aşa situaţie. La noi în octombrie era tot deja strâns”, a menționat Ştefan Roșca, fermier.

Agricultorul speră ca porumbul să atingă indicele optim de umiditate în câteva săptămâni. Acum însă nu-l strânge pentru a nu avea pierderi.

Fermierii usucă porumbul, dar şi alte cereale la elevatorul din oraşul Căuşeni. În ultimele săptămâni acesta lucrează la capacitate maximă. Vasile Costin a venit cu 700 de tone de porumb pe care le-a recoltat acum câteva zile.

„- Capacitatea e foare mare. Tot porumbul necesită prelucrare de uscat. Şi în cazul dat trebuie mai mult timp.

- Cât timp aţi aşteptat rândul?

- Stau oamenii şi o sutcă, şi două stau”, a declarat Vasile Costin, fermier.

În acest an, fermierii au semănat porumb pe o suprafață de peste 500 de mii de hectare, iar recolta globală va constitui peste 2,3 milioane de tone. O bună parte va fi exportată în țări din Europa, Asia și Africa. 

Directorul Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, susţine că, în ultimele luni, întreprinderea a transportat la portul din Reni, Ucraina, o cantitate record de cereale.

„Din iunie şi până în octombrie, am exportat 6.255 de vagoane. În patru luni. E aproape la fel de mult ca în anii 2018-2019 împreună. Nu am înregistrat aşa multe cereale, în ultimii 10 ani precis”, a precizat Oleg Tofilat, director general al CFM .

Potrivit Ministerului Agriculturii, până în decembrie, fermierii moldoveni au reuşit să recolteze doar 68 la sută din suprafața totală de porumb din ţară.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 dec, 2021 07:25
8
2 170

Statul a ratat încasări bugetare de 4,66 miliarde lei la importul de automobile

3 dec, 2021 07:25
8
2 170

Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin acordate la importul unor tipuri de autoturisme și scutere, inclusiv cele electrice.

Statul a ratat încasări bugetare de 4,66 miliarde lei la importul de automobileFoto: importauto.md

Consiliul Concurenței a constatat că măsurile de sprijin, acordate de stat în temeiul art.103 alin. (1) pct. 24 din Codul fiscal, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

E vorba de scutirea de TVA, fără drept de deducere la importul de autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip „break” şi maşinile de curse.

La fel, sunt scutite de TVA fără drept de deducere și scuterele cu motor electric, autovehicule de colecţie de interes istoric sau etnografic, autovehiculele cu motor electric etc.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, citate de Consiliul Concurenței, valoarea totală a scutirilor de TVA la importul autoturismelor şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 9705), pentru anii 2011-2020, a fost de circa 4,66 miliarde lei.

Advertisement

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței constată că derogarea prin scutirea de TVA, fără drept de deducere, prevăzută în Codul fiscal, poate să fie justificată prin faptul că sistemul de impozitare al autovehiculelor respective presupune aplicarea accizelor, în funcție de capacitatea cilindrică și termenul de exploatare ale mijlocului de transport și nu aplicarea TVA asupra valorii acestora.

„Astfel, prin acordarea facilitățile fiscale prevăzute la art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal, statul, totodată, stimulează achiziția și importul mașinilor cu motor electric și hibride, deoarece acestea au avantaje evidente în menținerea unui mediu nepoluant. Scutirea se conformează logicii fiscale, potrivit căreia un impozit nu trebuie să contravină unei bune administrări în economie, dar din contra să stimuleze realizarea dezvoltării economice mai eficiente", susţine Autoritatea.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei constată că prevederile din Codul fiscal nu întrunesc condiţiile pentru a include aceste tipuri de autovehicule în schema de ajutor de stat.

Aşa că Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin, acordate sub formă de scutirea de TVA fără drept de deducere.

Consiliul Concurenței a constatat că măsurile de sprijin, acordate de stat în temeiul art.103 alin. (1) pct. 24 din Codul fiscal, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

E vorba de scutirea de TVA, fără drept de deducere la importul de autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip „break” şi maşinile de curse.

La fel, sunt scutite de TVA fără drept de deducere și scuterele cu motor electric, autovehicule de colecţie de interes istoric sau etnografic, autovehiculele cu motor electric etc.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, citate de Consiliul Concurenței, valoarea totală a scutirilor de TVA la importul autoturismelor şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 9705), pentru anii 2011-2020, a fost de circa 4,66 miliarde lei.

Advertisement

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței constată că derogarea prin scutirea de TVA, fără drept de deducere, prevăzută în Codul fiscal, poate să fie justificată prin faptul că sistemul de impozitare al autovehiculelor respective presupune aplicarea accizelor, în funcție de capacitatea cilindrică și termenul de exploatare ale mijlocului de transport și nu aplicarea TVA asupra valorii acestora.

„Astfel, prin acordarea facilitățile fiscale prevăzute la art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal, statul, totodată, stimulează achiziția și importul mașinilor cu motor electric și hibride, deoarece acestea au avantaje evidente în menținerea unui mediu nepoluant. Scutirea se conformează logicii fiscale, potrivit căreia un impozit nu trebuie să contravină unei bune administrări în economie, dar din contra să stimuleze realizarea dezvoltării economice mai eficiente", susţine Autoritatea.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei constată că prevederile din Codul fiscal nu întrunesc condiţiile pentru a include aceste tipuri de autovehicule în schema de ajutor de stat.

Aşa că Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin, acordate sub formă de scutirea de TVA fără drept de deducere.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...