Problemele de recoltă a strugurilor, discutate în Parlament

Politica ultimilor ani de încurajare a producătorilor de vin să-și diversifice piețele de desfacere i-a motivat să-și crească noi plantații de viță-de-vie, pentru a spori calitatea ofertei, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Un efect advers și neanticipat al acestei politici este însă faptul că micii fermieri producători de struguri, care au rămas cu plantațiile și soiurile lor vechi, nu mai au unde să-și vândă recolta. Problema a fost examinată azi în comisia parlamentară de resort.

Mai mulți producători de struguri, în special gospodăriile țărănești, se plâng că fabricile de vinuri achiziționează strugurii la prețuri mult prea joase. 

Ei propun pentru comparație următoarele cifre: dacă anul trecut primeau pentru un kilogram de poamă în jur de patru lei, în acest an unii procesatori le oferă între trei și patru lei sau chiar doi lei pentru un kilogram, preț care, spune Dumitru Bocancea, viticultor din Taraclia, Căușeni, nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru întreținerea plantației.

„Desigur că ne pun în gardă prețurile de achiziție care azi le propun fabricile de vin, fiindcă nu e vorba doar de întreprinderi - am dizolvat-o și am terminat. 

În spatele întreprinderii stau lucrătorii care primesc la ziua de azi niște salarii cu mult mai puțin decât necesarul care le-ar asigura existența. 

Și așa, când am început activitatea întreprinderii erau 530 de angajați, iar astăzi avem 200. Ne mai trebuie un an, doi și vom rămâne fără brațe de muncă”.

Din cauza unei supraproducții de struguri din ultimii ani, o parte din producătorii de vin au stocuri rămase din anii precedenți, spune Nicolae Chiosa, reprezentantul companiei Bostavan. În plus, întreprinderea are propriile plantații de viță-de-vie, iar dacă decide să cumpere struguri de la micii producători, are nevoie de anumite soiuri de struguri și doar de calitate înaltă.

„Vânzările nu sunt cele pe care le-am așteptat. Personal, suntem plini, avem trei fabrici de procesare, toate trei sunt pline. Nici într-un an noi nu am avut așa situație când intrăm în campania de recoltare cu stocuri așa de mari, respectiv, anul acesta am făcut investiții cât am putut pentru a mări capacitatea de stocare ca să putem procesa maximal, dar suntem limitați în stocare”.

Din cauza că numărul procesatorilor de struguri a scăzut, vinăriile care nu au propriile plantații de viță-de-vie nu mai pot face față recoltei livrate de fermieri. Mihai Duca, directorul general al vinăriei Bardar, spune că zilnic la poarta întreprinderii se formează cozi de sute de metri.

„Vin oamenii cu struguri de la distanță de 60-70 km. Avem o coadă de peste un kilometru. Oamenii așteaptă câte 6-8 ore să le procesăm strugurii și problema nu se pune de preț, problema se pune dacă-i primim sau nu-i primim. Anul trecut veneau și plângeau, anul acesta va fi la fel”.

Criza cu care se confruntă domeniul viti-vinicol este consecința unor decizii luate în urmă cu mai mulți ani, constată ministra agriculturii, Georgeta Mincu. 

După embargoul din 2010, impus de Federația Rusă, care prin vocea fostului șef al Rospotrebnadzor, Ghennadi Onișcenko, declara că vinul moldovenesc „este bun pentru vopsit gardurile”, autoritățile moldovene luaseră decizia să permită operațiuni de export doar producătorilor de vinuri, excluzând intermediari care deseori nu erau foarte preocupați de calitatea vinului. 

Drept urmare, o parte din producători și-au dezvoltat propriile plantații de viță-de-vie, pentru a crește calitatea băuturii, explică ministra Mincu.

„Deci, după zece ani, avem un efect negativ al acelei politici care a fost atunci una nobilă: de a asigura calitatea vinului pentru că nu era încredere în toți producătorii și s-a preferat ca doar producătorii să exporte. 

Al doilea factor este conjunctura regională care se reflectă prin prețuri foarte joase la struguri și vin și avem date că marii comercianți din Republica Moldova au preferat să achiziționeze vin, materie primă, și din Ucraina”.

Dezbaterea de astăzi, de la Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului a culminat cu identificarea mai multor soluții pentru ramură: Ministerul Agriculturii ar urma să găsească bani pentru compensarea eventualelor pierderi pentru producătorii de struguri, companiile vinicole - să transforme stocurile de vinuri în distilat, cu sprijin financiar din partea statului, iar fermierii să investească în tehnologii și soiuri de calitate. 

Și Consiliului Concurenței i s-a adresat o întrebare care, deocamdată, a rămas fără răspuns: de ce rafturile magazinelor sunt invadate de sucuri de export în detrimentul celor autohtone?