Astfel, sumele lunare achitate de aceste instituții au scăzut de circa 10 ori comparativ cu media din anii precedenți, combatând astfel declarațiile și rapoartele triumfaliste ale Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Generale și ale alte autorități privind procesul de recuperare a „miliardului furat”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Se recuperează de 10 ori mai puţin ca în 2019

Astfel, în perioada ianuarie-martie 2021, rambursările totale cumulative la creditul de urgență de circa 14 miliarde lei, acordat în noiembrie 2014 și martie 2015 de Banca Națională a Moldovei (BNM) celor trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), au constituit doar 15,5 milioane de lei.

Adică doar 5,13 milioane lei pe lună, în timp ce media lunară din anul 2020 a fost de aproape trei ori mai mare (14,04 milioane lei), iar cea din 2019 – de 10 ori mai mare (53,25 milioane lei).

Cu actuala viteză, miliardul nu va fi recuperat nici în 180 de ani

Astfel, de la începutul acestui an viteza de recuperare este de aproximativ 172.200 lei pe zi, iar cu așa ritm banii din miliardul furat nu vor fi recuperați nici în 180 de ani, iar dacă adăugăm și dobânzile calculate, apoi nici în 300 de ani.

Datele Ministerului Finanțelor relevă că dacă de la Banca de Economii și Banca Socială se mai recuperează câte ceva resurse, apoi de la Unibank în decurs de trei luni de zile – doar câteva sute de mii de lei.

În aceaşi perioadă, de la Banca de Economii au fost încasate circa şase milioane lei, iar de la Banca Socială au fost încasate aproximativ 9 milioane de lei.

Asta, chiar dacă în instanță se află zeci de dosare pentru recuperarea a miliarde de lei, inclusiv față de fosta conducerea a băncilor acuzate de prejudicii de miliarde de lei.

Majoritatea banilor sunt încasați prin intermediul titlurilor executorii și procedurilor de insolvabilitate, inițiate contra datornicilor. Doar câteva sute de mii de lei provin din recuperări din vânzarea activelor proprii sau a activelor luate în posesie.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, până la 1 aprilie 2021 rambursările totale cumulative la creditul de urgență acordat de BNM în noiembrie 2014 și martie 2015, celor trei bănci falite în lichidare (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), a constituit 2.581,78 milioane lei.

Sechestre multe, bani puțini

Anul trecut atât fostul președinte Igor Dodon, cât și expremierul Ion Chicu s-au tot lăudat cu faptul că în 2020 autoritățile ar fi reușit să recupereze și să sechestreze 6,3 miliarde de lei, doar pe intern, dublu cât până la începutul anului 2020.

În realitate, se recuperează real: doar șase lei dintr-o mie pe care s-a pus sechestru.

Astfel, în 2019, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul CNA a raportat o cifră record de bunuri și active indisponibilizate, ca urmare a investigațiilor financiare paralele întreprinse: 803 bunuri/active a 139 de subiecți, în valoare de 2,61 miliarde lei (circa 150 milioane de dolari).

Din această sumă uriașă au fost însă recuperate doar 15 milioane lei, adică de 172 de ori mai puțin decât s-a pus sechestru.

Cauza de bază este faptul că de la cele trei bănci nu mai este ce vinde, iar activele rămase nu se bucură de căutare sau prețul este de zeci de ori mai mic decât a fost inclus în bilanțurile băncilor.

Totodată, sechestrele puse pe active de miliarde de lei, care ar fi aparținut lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Şor și a unor companii și persoane afiliate, nu semnifică că în scurt timp se vor transforma în bani care să ajungă la Ministerul Finanțelor și BNM.

O anulare a legii miliardului

De notat că vineri, 9 aprilie 2021, un nou proiect pentru abrogarea Legii nr.235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015 („Legea miliardului”) a fost votat în prima lectură.

Ca și precedenta lege, care a fost anulată în martie 2021 de Curtea Constituțională din motiv că nu avea avizul Guvernului, nici aceasta nu are avizul necesar. Noul proiect de lege urmează să fie discutat în comisia de profil a Parlamentului și, ulterior, votat în a doua lectură.

Anterior revocarea legii miliardului, votată la finele anului trecut de socialiști, Partidul Şor şi deputaţi transfugi, şi-a atras multiple critici, inclusiv din partea FMI, care a avertizat că punerea în practică a acestei legi „amenință serios stabilitatea macroeconomică și financiară” a țării și constituie o deviere de la înțelegerile anterioare cu Fondul.

Legea transformării în datorie publică a banilor furați din băncile fraudate a fost adoptată în octombrie 2016 cu ocolirea dezbaterilor parlamentare, prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip.

A fost una dintre precondiţiile FMI în contextul noului acord de creditare a Moldovei.

Guvernul se obligase atunci să restituţie din buget, timp de 25 de ani, adică până în 2041, la o dobândă de 5 la sută, datoria de peste 13 miliarde de lei, formată ca urmare garanţiilor emise în secret de guvernele Leancă şi Gaburici, pentru a acoperi gaura din sistemul bancar.