Astfel până pe 31 decembrie 2019 au fost rambursate 2.397,8 milioane lei, din care 1,38 miliarde lei de Banca de Economii, 694,84 milioane lei de Banca Socială şi aproape 322 milioane lei de Unibank, arată un raport al Ministerului Finanţelor, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Au fost rambursate 639 milioane, mai sunt încă 12,85 miliarde

Datele relevă că pe parcursul anului 2019 au fost rambursate circa 639 milioane lei, în scădere cu aproape 75 milioane lei faţă de anul 2018, când au fost rambursate circa 715 milioane lei.

Majoritatea banilor rambursaţi, peste 550 milioane lei, provin din titluri executorii, proceduri de insolvabilitate etc.

În acelai timp din încasările aferente creditelor au fost rambursate doar 12 milioane lei, din vânzarea activelor luate în posesie – aproape 39 de milioane lei, iar din vânzarea activelor proprii – 68 de milioane lei.

Amintim că în noiembrie 2014 şi martie 2015 Guvernele Leancă şi Gaburici au emis garanţii de stat în baza cărora Banca Naţională a Moldovei (BNM) a acordat celor trei bănci credite de urgenţă de peste 14 miliarde lei pentru a salva sistemul bancar de o prăbuşire, ca urmare a furtului miliardului.

Unde-i miliardul? Graficul achitării - de la 680 de milioane la 1,1 miliarde lei pe an

În octombrie 2016, acestea mai aveau de rambursat 13,34 miliarde lei, care au fost transfomate în datorie de stat, iar Ministerul Finanţelor a emis obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde lei, pe termen de până la 25 de ani, care au fost transmise în contul BNM în scopul garantării rambursării creditelor de urgenţă.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor pe 31 decembrie 2019, soldul datoriei statului pentru valori mobiliare de stat emise pentru unele scopuri stabilite de lege constituia 12,85 miliarde lei şi s-a redus în 2019 cu 230 milioane lei.

0,4% din PIB pentru a acoperi gaura provocată de frauda bancară

În acelaşi timp din bugetul de stat se mai achită şi o dobândă Ministerului Finanțelor. În următorii trei ani, plăţile de la bugetul de stat pentru deservirea obligațiilor de plată, derivate din garanțiile de stat acordate în anii 2014-2015 pentru cele trei bănci, vor constitui peste 2,6 miliarde lei.

Astfel dacă în anul 2017 suma achitată a fost de 668 milioane lei, din care 618 milioane lei au fost dobânzi și doar 50 milioane lei - suma de bază, apoi pentru anul 2020, suma aprobată pentru plata datoriei și a dobânzilor este de 853 milioane lei, pentru 2021 - circa 868 milioane lei, iar în 2022 se va apropia de 900 milioane lei, arată estimările Ministerului Finanţelor.

Astfel, costul deservirii obligațiunilor de stat respective (plata dobânzilor și a sumei principale) se va situa la un nivel de circa 0,4% din PIB, în perioada anilor 2020-2022.

Promisiuni și declarații

În august 2019, fosta ministră a Finanţelor, Natalia Gavrilița anunţa că instituţia pe care o conduce ar suţine eliminarea dobânzii pentru acoperirea găurii create de furtul miliardului şi sugera Băncii Naţionale să vină cu propuneri în acest sens.

"În prezent, în afară de banii furați din bugetul de stat, se achită și o dobândă de 1.4% până în 2026 și 5,3% până în 2041 BNM. Dobânda se achită pentru a asigura stabilitatea contului Băncii Naționale. Primul pas pe care îl putem face pentru a diminua povara pusă pe umerii cetățenilor este să încercăm să eliminăm dobânda, plătită tot din buzunarul contribuabililor", afirma fosta ministră.

Ulterior, nu a mai revenit cu propuneri în acest sens și nici BNM nu a insistat.

La finele anului trecut fracțiunea parlamentară a blocului ACUM Platforma DA a propus un proiect de lege, care să prevadă un moratoriu asupra implementării legii prin care au fost acordate credite de urgență celor trei bănci implicate în „furtul miliardului”.

„Povara a fost pusă pe umerii plătitorilor de impozite, fără ca aceștia să poarte vreo vină pentru furtul miliardului”, a spus Alexandr Slusari, vicepreședintele Platformei DA.

„Se propune aplicarea imediată a moratoriului asupra implementării legii miliardului, până la epuizarea tuturor mijloacelor de investigare și recuperare a banilor fraudați. Această măsură ar fi corectă pentru evaluarea exactă a fraudei și a consecințelor acesteia în formă pecuniară”, a anunțat Slusari, adăugând că numai după aceasta suma rămasă să fie declarată datorie internă și să fie renegociate condițiile de întoarcere a acesteia.

Cine va acopri gaura de miliarde? Tot Guvernul, adică noi contribuabilii

O astfel de decizie, însă, ar putea avea efecte grave asupra BNM, care ar putea rămâne fără resurse şi astfel ar duce la pierderea încrederii în sistemul bancar şi în moneda naţională.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţinea anterior că dacă este anulată dobânda, atunci la BNM "se va crea o gaură financiară echivalentă cu 6 miliarde de lei la valoare din 2013 sau 11 miliarde lei în valoarea lor întinsă pe 25 ani".

"Această gaură financiară va trebui să fie acoperită ... tot de ... Guvern. Deci, Guvernul are două opțiuni: sau achită dobânda de ajustare a valorii banilor, sau acoperă gaura financiară. Sumele sunt identice. Mai este și a trea opțiune, de care nimeni nu se ocupă: Recuperarea Banilor de la HOȚI!", scria economistul într-o postare pe Facebook.

Ministerul Finanțelor a transmis Băncii Naționale obligațiuni de 13,34 miliarde de lei

Ministerul Finanțelor a emis și transmis Băncii Naționale a Moldovei obligațiuni de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei. Astfel garanția a devenit datorie de stat

E oficial, Miliardul dispărut în urma fraudei bancare din anul 2014, a devenit datorie de stat.

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că în Monitorul oficial al Republicii Moldova a fost publicată Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr.101 din 1 aprilie 2015.

"Conform prevederilor legii în cauză, la 4 octombrie 2016 au fost emise și transmise Băncii Naționale obligațiuni de stat în sumă integrală de 13.341.200.000 lei. Aceasta constituie suma creditelor de urgență acordate de banca centrală pentru ”Banca de Economii” SA, BC ”Banca Socială” SA și BC ”Unibank” SA, care nu au fost rambursate la data emisiunii obligațiunilor de stat", se arată într-un comunicat al BNM

Potrivit BNM, suma a fost divizată în 25 emisiuni de obligațiuni de stat, cu scadențe de la 1 la 25 ani.

Obligațiunile de stat cu scadențele de 1-9 ani au fost emise cu rata fixă a dobânzii de 1.4 % anual, iar cele cu scadențele de 10-25 ani cu rata fixă a dobânzii de 5.3% anual. Dobânzile vor fi achitate o dată la jumătate de an, cu excepția celor pentru primul an de emisie, care vor fi achitate la finele acestuia

La stabilirea ratei efective a dobânzii pentru toate emisiunile, s-a luat în considerare o rată a inflației de 5% anual. Acesta este nivelul spre care tinde Banca Națională în promovarea regimului de țintire a inflației cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale. (Un nivel al inflației, estimat ca optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.), se precizează în comunicatul BNM

Astfel, rata efectivă a dobânzii la aceste emisiuni, determinată la nivelul țintei inflației, va permite păstrarea în termeni reali a valorii datoriei la momentul emisiunii obligațiunilor.