Lazăr: Moldova a pierdut 3 ani în regimul de liber schimb cu UE
Regimul de comerţ liber între Moldova şi Uniunea Europeană nu a dus la schimbări structurale de calitate în economia moldovenească.
Potrivit agenţiei Infotag, la această concluzie au ajuns experţii şi jurnaliştii, care au discutat miercuri, la şedinţa Clubului presei economice, rezultatele celor cinci ani de activitate în condiţiile DCFTA, transmite Știri.md.
Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, ai cărui experţi au desfăşurat un studiu privind rezultatele regimului de comerţ liber RM-UE, a spus că volumul comerţului Moldovei cu ţările UE depăşeşte $5 mlrd.
Potrivit lui, fără regimul de liber schimb cu UE, volumul exporturilor moldoveneşti pe parcursul acestor cinci ani ar fi fost mult mai mic.
Regimul liber a permis creşterea volumului exporturilor către ţările UE a produselor agricole, care au reprezentat două treimi din volumul total.
"Aproximativ o treime din exporturile către ţările UE au revenit României, ceea ce nu este rău, însă indică o slabă diversificare a livrărilor producţiei către pieţele altor ţări", a spus Lupuşor, subliniind tehnologizarea slabă a producţiei exportate în UE, exprimată în principal în materii prime, dar nu în produse cu valoare adăugată înaltă.
Participanţii la şedinţă au menţionat că exportul Republicii Moldova în UE a crescut pe parcursul acestor cinci ani, ajungând la 70% din volumul său total, dar creşterea s-a datorat în principal materiei prime primare.
Autorităţile moldoveneşti nu prea s-au interesat, de exemplu, ca exporturile către piaţa europeană să crească din contul investiţiilor în noi industrii de tehnologie înaltă, a căror producţie ar avea un grad înalt de competitivitate.
Experţii au remarcat necesitatea reformării Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, al cărei scop ar putea fi exportul produselor animaliere moldoveneşti pe piaţa europeană.
Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, a spus că din primii cinci ani ai regimului de liber schimb cu UE, Moldova "a pierdut trei ani".
"Ţinând cont de lecţiile învăţate, în ceilalţi cinci ani rămaşi, ţara are posibilitatea să recupereze cele omise. În primul rând, miza trebuie pusă pe competitivitatea şi calitatea producţiei exportate, fără de care exportatorii nu vor avea şansa să se întărească pe piaţa UE", a menţionat el.
Potrivit fostului ministru, care a fost negociator din partea Moldovei cu UE, regimul DCFTA nu este un document de liber schimb cu Uniunea Europeană.
"Noi l-am văzut în primul rând ca un plan de modernizare a Moldovei, un fel de matrice a reformelor în economia moldovenească, cu ajutorul căreia exporturile moldoveneşti vor deveni competitive nu numai în Vest şi în Est, ci şi pe pieţele ţărilor terţe", a spus el.
Fost ministru a recunoscut cu regret că Moldova nu a reuşit să creeze o clasă de mijloc de antreprenori, al căror număr în prezent scade drastic.
"Previziunile noastre de atunci şi scenariile de evoluţie a situaţiei în cadrul regimului de liber schimb cu UE nu au ţinut seama de scăderea atât de bruscă a volumului comerţului cu CSI şi, în special, cu Rusia, din cauza restricţiilor impuse de Moscova din motive subiective pentru comerţul cu Moldova", a spus Lazăr.
Participanţii la discuţii consideră oportun ca Republica Moldova să recurgă la revizuirea Acordului DCFTA pentru a corecta acest document util pentru Moldova, ţinând seama de greşeli şi de situaţia reală.