Jaful de la Alfa sau cum a ajuns bogat un administrator de insolvabilitate

Acesta deține mai multe imobile pe teritoriul fostei uzine, acaparate prin diferite scheme în perioada când administra întreprinderea falimentară. Mai mult, firma lui Moscalu și-a însușit rețelele inginerești de distribuire, apeductul și sistemul de canalizare de pe teritoriul fostei întreprinderi, punându-i în dificultate pe ceilalți agenți economici, care activează acolo, transmite Ştiri.md cu referire la Crime Moldova.

Construcția Uzinei de televizoare Alfa a început în 1976. La finele anilor 90 uzina a ajuns un gigant industrial, iar sute de mii de televizoare au fost exportate în diferite țări. Întreprinderea a fost lichidată însă în 2005, iar cea mai mare parte din fosta platformă industrială este acum ocupată de magazine, restaurante, centre de instruire, precum și oficii ale diferitor companii.

Procesul de distrugere a uzinei a început la scurt timp de la declararea independenței Republicii Moldova, odată cu venirea lui Dionisie Antocel la conducerea întreprinderii. În perioada anilor 1993-1994 , Antocel, în calitate de director al Asociaţiei de producţie Alfa, a semnat cu BC Moldindconbank 5 contracte de creditare în sumă totală de 6,43 milioane de lei, dintre care 5,41 milioane de lei din sursele Băncii Naţionale a Moldovei. Pentru eliberarea creditelor, cu dobânda anuală de 15 la sută, au fost lăsate gaj bunuri materiale, fondurile fixe şi construcţii nefinisate în valoare de 12,817 milioane de lei, pentru primele trei contracte, și de 11,489 milioane de lei pentru ultimele două contracte.

Pe parcursul anului 1995, Asociaţia de producţie Alfa s-a reorganizat, în baza patrimoniului de stat, fiind formate trei întreprinderi noi: SA Tebas, SA Alfa-Recon, SA Alfa. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 1999, reorganizarea a avut loc cu încălcări ale Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din 3 ianuarie 1992, fără perfectarea actului divizării şi nominalizarea succesorilor rambursării creditelor primite de la Moldindconbank, deși contractele de creditare conţineau obligaţiunea debitorului de informare a băncii despre schimbările organizaţionale.

În 1995, banca se adresează în judecată privind recuperarea datoriilor, iar în 1996 câștigă primele procese, iar patrimoniul fostei uzine începe să fie vândut treptat.

La 24 iulie, 1996, a fost încheiat un Acord-memorandum între Consiliul Creditorilor de Stat şi SA Alfa. Conform documentului, creditele acordate de Moldindconbank în sumă de 5,787 milioane de lei şi dobânzile aferente creditelor în sumă de 5,576 milioane de lei, în total peste 11 milioane de lei, au fost îngheţate până la 31 decembrie, 1996, iar rambursarea s-a prelungit până la 31 decembrie, 1998.

În iunie 1997, SA Alfa, în persoana directorului V. Beregoi, a solicitat Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat acordul de depunere a unui nou gaj, inclusiv: blocul administrativ, depozitul central, clădirea ospătăriei, centrul de reabilitare, terenul nr.2 (nefinalizat), mijloace de transport, televizoare, piese şi componente pentru televizoare. Ministerul Privatizării a permis depunerea în gaj numai a mijloacelor circulante - televizoare, piese şi componente în valoare de 3,3 milioane de lei. În perioada iulie-august 1997 mijloacele circulante au fost ridicate de creditor, Moldindconbank.

După ce o bună parte din patrimoniul Alfa a fost preluat de către Moldinconbank în contul datoriilor, la 26 mai, 1997, Guvernul a emis o hotărâre privind crearea în baza SA Alfa a unui parc industrial, iar în octombrie 1997, Beregoi a fost eliberat din funcție.

Parcul industrial nu a mai fost creat, în schimb a început cea de a doua mare etapă de distrugere și jefuire a fostei uzine de televizoare și anume prin inițierea procedurii de insolvabilitate, care s-a terminat în 2005 cu lichidarea întreprinderii.

„Aportul” administratorului de insolvabilitate

În 2000, Valeriu Moscalu este numit administrator de insolvabilitate la SA Alfa. Legea Insolvabilităţii defineşte administratorul ca fiind acea persoană desemnată în condiţiile legii pentru supravegherea sau administrarea debitorului în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate sau pe durata restructurării.

În 2001, Moscalu a fondat întreprinderea ProAlfa-Service SRL, în care îl are drept fondator oficial pe nașul său de cununie, I. Știrbu, iar  în calitate de administrator pe verișorul său, Ilie Lifciu, angajat la SA Alfa. Anume prin această firmă, pe care peste câțiva ani a înregistrat-o pe numele său, Valeriu Moscalu reușește să pună mâna pe mai multe bunuri ale fostului gigant.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2003, „administratorul SA Alfa, în lipsa consimţământului Comitetului de creditori, încălcând planul aprobat de instanţa de judecată, fără organizarea licitaţiilor, a vândut fonduri fixe cu destinaţie comunală în valoare de 1,3 milioane de lei întreprinderii private SRL ProAlfa-Service, care ulterior a obţinut venituri în sumă de 1,4 milioane lei, acestea fiind ratate de SA Alfa. Din suprafaţa de 54856,8 m2, înstrăinată numai prin negocieri directe, 1289,6 m2 au fost realizaţi de către SRL ProAlfa-Service la preţul simbolic de 339 de lei pentru 1m2, deşi reparaţia a fost efectuată din contul SA Alfa”. 

Ulterior, firma lui Moscalu a prestat servicii de întreținere pentru SA Alfa în sumă de 3,59 milioane de lei.

În calitate de administrator la Alfa, Valeriu Moscalu a transferat întreprinderii Feonava 12,29 milioane de lei, pentru neutralizarea deşeurilor galvanice, în timp ce firma nu dispunea nici de personal, nici de utilajul necesar. La rândul său, Feonava a transferat suma de 6,18 milioane de lei firmelor Ronta-Com SRL şi Carelinda SRL, companii fondate în 2001 și 2002, care nu au reflectat tranzacțiile în documentele fiscale. Numai suma TVA neachitată în cazul tranzacţiilor menţionate alcătuieşte 98, 9 mii de lei.

La moment, firma ProAlfa-Service îi are în calitate de fondatori pe Valeriu Moscalu și fiul său Igor, un biker înrăit.

Igor Moscalu. Sursa: facebook.com

Valeriu Moscalu a avut grijă și de fiica sa, interpreta Natalia Moscalu, care nici la 30 de ani a devenit patroana unui hotel și a unui restaurant de pe strada Sfatul Țării din Chișinău, dar și a două centre de frumusețe.

Valeriu Moscalu cu soția și fiica. Sursa: facebook.com

Schemele lui Moscalu

Valeriu Moscalu a implementat diferite scheme pentru a intra în posesia unor imobile sau terenuri, care au aparținut fostei uzine de televizoare, în schemă fiind implicați funcționari din administrația publică și din justiție.

Una din cele mai spectaculoase scheme este cea de acaparare a unei clădiri cu suprafața de peste 1272 de metri pătrați, pentru care nu a plătit niciun leu, dar pe care o dă în locațiune unui investitor străin la prețul de 6 euro pentru un metru pătrat.

La 15 mai, 2003, Moscalu Valeriu, în calitate de administrator la SA Alfa, a emis un ordin prin care atribuie în folosință întreprinderii ProAlfa-Service un lot aferent blocurilor A, Q și G pentru proiectarea și construcția garajelor. Ulterior, ProAlfa-Service a depus o cerere la Primăria Chișinău privind arenda lotului aferent cu suprafața de 24 de ari. Cererea a fost acceptată, fără licitație, iar la 12 mai, 2005, a fost încheiat contractul de arendă.

Ulterior, la fața locului a fost chemată poliția și informată că pe terenul respectiv a fost construită o clădire cu două nivele în lipsa autorizației. În octombrie 2005, Comisia administrativă de pe lângă Pretura sectorului Buiucani al capitalei i-a aplicat administratorului SRL ProAlfa-Service o amendă de 10 mii de lei pentru construcție ilegală. La 14 decembrie, 2015, întreprinderea respectivă a obținut de la Primărie certificat de urbanism, iar în ianuarie 2006, clădirea a fost dată oficial în exploatare și înregistrată la cadastru ca proprietate a SRL ProAlfa-Service.

În realitate, clădirea respectivă a fost construită la începutul anilor 90 și a fost folosită ca garaj pentru motostivuitoare.

Potrivit unor martori, dar și a mai multor documente, clădirea respectivă a fost construită cu mult timp înainte de anul 2005.

Clădirea înainte de acaparare

Clădire construită ilegal

La 4 august, 2004, SRL ProAlfa-Service a intrat în proprietatea unui imobil de 279,7 metri pătrați, care a aparținut fostei uzine Alfa. La 8 decembrie, 2010, ProAlfa-Service a obținut de la Primăria Chișinău certificat de urbanism, iar la 21 martie, 2011, și autorizație de construire pentru un nou imobil. Conform documentației de proiect, construcția era prevăzută pe o suprafață de 297 de metri pătrați, cu o înălțime de cca 16 metri pătrați, cu 7 metri mai înaltă decât clădirile vecine. Acest lucru i-a alertat pe proprietarii imobilelor vecine, care la 20 mai, 2011, au cerut în instanță anularea autorizației de construcție.

La 13 iulie, 2011, viceprimarul Nistor Grozavu a emis o dispoziție, prin care sistează autorizația de construcție eliberată câteva luni în urmă întreprinderii ProAlfa-Service pe motiv că au fost „depășite dimensiunile obiectivului stabilite conform documentației de proiect, n-au fost trasate axele principale ale obiectivului și n-au fost semnate corespunzător procesele verbale de verificare a calității lucrărilor”. În pofida acestui fapt, lucrările de construcție au continuat.

La 21 octombrie, 2015, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie definitivă privind anularea autorizației de construire și a certificatelor de urbanism eliberate întreprinderii ProAlfa-Service. În acest timp este finisată și clădirea, care este dată în chirie unui antreprenor străin.

Potrivit unui raport de expertiză, elaborat de către expertul judiciar, Anatol Iachimov, construcția prezintă mai multe riscuri, inclusiv pentru construcțiile vecine, riscuri care pot duce la „prăbușire și la alte consecințe negative pentru stabilitatea construcției, viața și sănătatea oamenilor”.

Vecinii au solicitat în instanță demolarea clădirii construite ilegal de ProAlfa-Service, dar au pierdut procesul. La începutul anului 2018, clădirea a fost dată în exploatare și înregistrată în baza de date cadastrale.

Acapararea rețelelor inginerești

Valeriu Moscalu s-a autodeclarat stăpân pe rețelele inginerești de distribuire, în baza unor contracte de vânzare-cumpărare perfectate în perioada când administra SA Alfa. Potrivit documentelor, rețelele inginerești au fost procurate de SRL Proalfa-Service. Astfel, întreprinderea lui Moscalu percepe taxe de la agenții economici, care activează pe teritoriul fostei uzine, pentru distribuirea energiei electrice, gazului, servicii de apă și canalizare. Pe lângă aceste servicii, firma lui Moscalu mai încasează plăți pentru salubrizarea teritoriului, amenajarea spațiilor verzi, întreținerea sistemelor antiincendiare etc.

La 11 aprilie, 2011, câțiva agenți economici s-au adresat în instanță, solicitând declararea nulităţii actelor juridice şi obligarea lui Moscalu să restituie reţelelor inginereşti. Reclamanții au invocat că rețelele inginerești au fost vândute de către Valeriu Moscalu firmei care îi aparține la un preț mult mai mic decât valoarea de bilanț. Totodată, bunurile în litigiu au fost transmise în gestiune economică şi nicidecum în proprietate, prin urmare, a fost vândut un bun al statului. Reclamanții au pierdut procesul în toate instanțele. 

La 25 noiembrie, 2015, Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea lui Valeriu Moscalu din 11 ianuarie, 2011, prin care acesta a solicitat să-i fie recunoscut dreptul la proprietate asupra rețelelor inginerești de pe strada Alba Iulia 75, rețele de apă și canalizare, rețele electrice, de telecomunicații și gaz natural, a fântânii arteziene nr.4751, precum și a canalului vizitabil. În decizie sunt invocate mai multe nereguli în contractele de vânzare-cumpărare, perfectate în 2001 de către Valeriu Moscalu și nașul său, I. Știrbu, care în perioada respectivă îi administra firma.

Agenți economici șantajați și afaceri preluate

Decizia Curții Supreme de Justiție din toamna anului 2015 se pare că nu a pus punct aspirațiilor lui Moscalu, acesta continuând să încaseze taxe pentru distribuirea energiei, gazului natural și a apei.  Mai mult, cei care refuză să plătească măcar una din taxele impuse, sunt amenințați cu debranșarea de la rețele. 

Într-o situație similară s-a pomenit și Gheorghe Stepuleac, care deține un atelier de reparație a automobilelor. Activitatea atelierului este paralizată de mai multe zile din cauza că a fost debranșat de la rețelele de înaltă tensiune. Bărbatul a primit aviz de racordare pentru a se conecta la alte rețele, însă Moscalu îi pune piedici pe motiv că teritoriul îi aparține. 

Victoria Vasileva, administratoarea întreprinderii mixte Tipografia TipoPress, ne-a declarat că a fost nevoită să ia credite ca să se conecteze la alte rețele și să scape de „șantajul lui Moscalu”. „Nu am avut de ales, am cheltuit 2 milioane de lei, nu știu când ne vom recupera investiția”, ne-a declarat administratoarea. Vasileva a mai comunicat că a fost impusă de Moscalu să-i cedeze două încăperi la prețuri derizorii din cauza unor penalități la datoriile pentru consumul de energie electrică.

Mai puțin „noroc” pare să fi avut omul de afaceri, Mihai Hasan. Acesta deținea pe teritoriul fostei uzine Alfa un imobil, unde se produceau aparate electrice din metal. Anul trecut, din cauza datoriilor, acesta a pierdut imobilul, dar și afacerea, care a fost preluată de către SRL ProAlfa-Service. La moment, întreprinderea lui Moscalu efectuează lucrări de reparație în imobilul respectiv, iar pe pagina web a întreprinderii sunt expuse produsele, care anterior erau fabricate de SRL Vapsos, una din firmele lui Hasan.

Protejat de procurorii Anticorupție și de CNA?

Femida moldovenească pare să fie un adevărat înger păzitor pentru Valeriu Moscalu. În 2005, acesta ajunge în atenția procurorilor, care încep investigarea ilegalităților comise în perioada procesului de insolvabilitate a uzinei Alfa. Moscalu dispare din vizor pentru o perioadă, ca apoi să revină prin 2008, după ce se liniștesc apele.

Despre unele nereguli a fost sesizat cu 2 ani în urmă CNA, iar în martie 2017, ofițerul de urmărire penală Iurie Mitreanu vine cu inițiativa de neîncepere a urmăririi penale. Propunerea este acceptată de către procurorul Dorin Compan, iar ulterior și de către șeful –adjunct al Procuraturii Anticorupție din perioada respectivă, Adrian Popenco.

În iunie 2017, Judecătoria Chișinău a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința lui Valeriu Moscalu. 

În mai 2018, Procuratura Anticorupție a emis o nouă ordonanță de neîncepere a urmăririi penale în privința lui Moscalu pe motiv că în mai 2017, Procuratura Chișinău, oficiul Buiucani, la fel, a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale în privința acestuia, document care nu a fost anulat.