Independența energetică, o provocare strategică majoră pentru R. Moldova

O dependență istorică exacerbată de criza din 2025

În 2024, aproape 87% din electricitatea din Republica Moldova provenea încă din surse de energie fosile, în mod principal din gazul natural importat în mare parte din Rusia, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, aflată în regiunea separatistă din Transnistria, producea anul trecut mai mult de jumătate din energia electrică consumată în Republica Moldova datorită importurilor gratuite de gaz rusesc. Gratuitatea gazului rusesc este o perfuzie care ține în viață economia malului stâng al Nistrului, care depinde de o industrie cu un consum de energie ridicat.

Această dependență structurală este un factor geopolitic major, folosit deseori de Moscova pentru a influența politica Republicii Moldova, mai ales după invazia pe scară largă în Ucraina din 2022.

Situația s-a agravat la 1 ianuarie 2025, cu decizia brutală luată de Gazprom de a sista complet livrările de gaz către Republica Moldova. Fără această resursă vitală, Transnistria s-a lovit de o criză umanitară majoră. Aceasta a forțat Chișinăul să importe în mod urgent electricitate din România cu ajutorul unei interconexiuni întărite recent, ducând astfel capacitatea de importare a Republicii Moldova la 315 MW.

Această criză a apărut într-un context regional foarte tensionat, marcat de invazia Ucrainei de către Rusia, ridicând considerabil riscurile de securitate și energetice la granițele Republicii Moldova.

Ajutorul Uniunii Europene și tensiunile din Transnistria

Confruntată cu această criză fără precedent, Uniunea Europeană a desfășurat rapid un plan ambițios de ajutor pentru Republica Moldova. În februarie 2025, Bruxelles a anunțat o strategie de susținere pentru doi ani cu un buget de 250 de milioane de euro, din care 100 de milioane fiind disponibile din aprilie 2025. Acest ajutor include mai ales acoperirea supra-costurilor pentru gospodăriile casnice până la 110 kWh pe lună, precum și fonduri special alocate Transnistriei (60 de milioane de euro, condiționate de respectarea drepturilor omului) și investiții pentru a îmbunătăți eficiența energetică a IMM-urilor și a localităților. De asemenea, un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro a permis Republicii Moldova să cumpere rapid gaz și electricitate din Europa, pentru a răspunde la penuria imediată.

Din cauza presiunilor din partea Moscovei, autoritățile separatiste au refuzat ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Bruxelles. Regiunea separatistă și Republica Moldova au ajuns ulterior la un acord pentru livrarea de gaz natural, finanțat de Rusia prin intermediari din Ungaria și Dubai.

Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan rămâne un instrument de presiune privilegiat pentru Moscova. Totodată, Republica Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, a hotărât să folosească negocierile pentru tranzitul de gaz către regiunea separatistă pentru a cere eliberarea a 2.000 de deținuți, inclusiv politici, și pentru a înlătura mai multe puncte de control ilegale instalate de către Tiraspol. Chiar dacă câteva gesturi simbolice au fost realizate de autoritățile separatiste, progresul negocierilor rămâne modest, subliniind extremitatea complexității politice a regiunii.

Tranziția energetică, între necesitate și miză democratică

Diversificarea energetică rămâne o provocare majoră pentru Republica Moldova. Hidroelectricitatea și sursele regenerabile (eoliene, fotovoltaice etc.) reprezintă împreună doar 12-15% din producția de electricitate. Totodată, integrarea în piața europeană pentru energie, planificată pentru 2026, constituie un obiectiv strategic vital.

Pentru a se conforma normelor europene privind energia decarbonizată, dar mai ales pentru a-și spori reziliența energetică, Republica Moldova a inițiat în august 2024 o licitație pentru construirea unor instalații solare și eoliene cu o capacitate de producție până la 165 MW.

Cu alegerile parlamentare din septembrie 2025 la orizont, subiectul energiei cuprinde o dimensiune electorală critică. Rusia încearcă în continuare să influențeze opinia publică din Republica Moldova cu ajutorul unor campanii masive de dezinformare, coordonate în mare parte de partidul prorus al fugarului Ilan Șor. Totodată, Rusia se comportă ca un adevărat pompier piroman: după ce a provocat în mod intenționat criza energetică, ea acuză Uniunea Europeană și Chișinăul de mărirea prețurilor la energie.

Astfel, suveranitatea energetică a Republicii Moldova nu este doar o problemă tehnică, ci și o miză existențială pentru independența politică, securitatea națională și perenitatea democratică a țării.