Astfel anul trecut în țara noastră în Registrul unic al facilităților fiscale erau atestate 384 de tipuri de facilități, prevăzute de Codul fiscal, dar și alte acte normative, susține Curtea de Conturi în Raportul auditului conformității administrării sistemului de facilități fiscale în anii 2020-2021, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Facilitățile fiscale depășesc de două ori valoarea asistenței externe

Din numărul total doar 40% (145 de tipuri) de facilități fiscale au fost estimate valoric, iar valoarea lor estimată de auditori este una astronomică - 12,9 miliarde lei, adică aproape 20% din veniturile planificate ale Bugetului Public Național pentru 2021.

Mai mult! Suma facilităților fiscale depășește de două ori valoarea asistenței externe obținute de Guvernul Moldovei în 2021, arată datele Ministerului Finanțelor.

Cele mai importante facilități fiscale sunt la TVA, accize și tarife vamale.

Potrivit Curții de Conturi din numărul total al facilităților existente, în anul 2020, de către organul fiscal au fost administrate 217 tipuri de facilități.

Din cele 217 tipuri de facilități fiscale, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) nu a estimat costurile bugetare la 141 facilități fiscale, deși Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, prevede realizarea acțiunii privind dezvoltarea unei baze de date a tuturor facilităților fiscale și vamale, cu estimarea costurilor bugetare aferente acestora, cu termenul de implementare fiind stabilit luna martie 2021.

Auditorii susțin că nu există o foaie de parcurs pentru realizarea graduală a acestei sarcini.

Concomitent, de către Fisc în anul 2020 au fost estimate costurile la 76 de facilități fiscale în valoare de 2,3 miliarde lei, auditul constând că aceste date conțin erori semnificative.

Astfel, la unele tipuri de facilități valoarea a fost incorect majorată cu 519,7 milioane lei, dintre care cea mai semnificativă eroare se constată la calcularea scutirilor acordate gospodăriilor țărănești.

Prin urmare, organul fiscal în loc să estimeze scutirea de impozit, a raportat incorect venitul impozabil al gospodăriilor, iar suma fiind majorată eronat cu 345,4 milioane lei. La fel, auditul a constatat că la alte tipuri de facilități fiscale, Fiscul a subestimat valoarea cu 537,1 milioane lei, greșeli cauzate atât de erorile tehnice, cât și urmare a comunicării defectuoase între Ministerul Agriculturii și organul fiscal.

Facilități fiscale fără justificare

Concomitent auditorii au constatat că nu există metodologii de calculare și calcule argumentate aferente costurilor bugetare pentru unele facilități raportate în sumă de aproape un miliard de lei.

Auditul a constatat cazuri de aprobare a unor facilități fiscale în lipsa argumentărilor și motivării instituirii acestora. Drept exemplu Curtea de Conturi aduce scutirea de la plata accizului la azotul și oxigenul produs pe teritoriul țării.

Astfel, în anul 2020, un agent economic a fost scutit de circa 9 milioane lei, fără o claritate vizavi de scopul acordării acestei facilități și impactul ei.

La fel, se constată lipsa unor documente de politici sau strategii care să prevadă dezvoltarea ramurilor care beneficiază de facilități fiscale. În acest context se exemplifică situația constatată la acordarea scutirii de la plata accizului la alcoolul etilic nedenaturat, utilizat de agenții economici la fabricarea produselor de parfumerie și cosmetică.

Deși, în perioada anilor 2018-2019, Ministerul Agriculturii a adresat periodic demersuri Ministerului Finanțelor privind necesitatea modificării Codului Fiscal și anularea acestei scutirii, menționând că această facilitate este una inoportună și ineficientă, însă, aceste demersuri nu au fost luate în considerație de Ministerul Finanțelor la elaborarea politicii bugetar fiscale, sau la alte modificări efectuate în Codul Fiscal.

Lipsă de coordonare

Nu au existat și reglementări clare vizavi de procesul de acordare a acestor scutiri. În consecință, în anii 2020-2021, Ministerul Agriculturii a aprobat înlesniri în valoare de aproape 900 milioane lei.

La fel Curtea de Conturi a depistat că nu a existat o conlucrare mutuală între Ministerul Agriculturii și SFS referitor la coordonarea acestei scutiri.

În anul 2020 Ministerul Agriculturii a adresat un demers către organul fiscal prin care se solicita coordonarea scutirii de plată a accizului pentru unii agenți economici, în valoare de 466,1 milioane lei, însă SFS infirmă recepționarea acestuia.

Ca urmare, Ministerul Agriculturii a acordat scutire de aproape jumătate de miliard de lei, în lipsa răspunsului oficial de la organul fiscal și coordonării acesteia.