Impactul noii strategii de achiziție a gazelor a Energocom

Potrivit Energocom, „gazele achiziționate sunt cu livrarea fermă în luna respectivă de consum și sunt achiziționate atât la preț fix, cât și la preț indexat, care este corelat cu cotațiile principalelor burse din centrul și sud estul Europei, cum ar fi TTF (Title Transfer Facility) din Țările de Jos și BRM (Bursa Română de Mărfuri) România”, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Compania susține că, „în premieră, toate achizițiile se fac în baza unei strategii aprobate de Consiliul de Administrație”, care prevede asigurarea Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului „cu cele mai bune prețuri de pe piață și garanția livrărilor neîntrerupte de gaze”.

În același timp, Energocom nu dezvăluie detalii privind prețurile, partenerii contractuali și volumele achiziționate, invocând necesitatea respectării „practicilor internaționale din sectorul energetic privind confidențialitatea, precum și prevederile contractuale, dar și pentru a nu afecta competitivitatea ofertelor de preț”, dar menționează că aceste informații pot fi făcute publice doar după finalizarea perioadelor de livrare.

Compania mai susține că, pentru a gestiona eficient cererea în sezonul rece și a acoperi eventualele vârfuri de consum, planifică achiziționarea suplimentară de gaze care vor fi stocate în instalații de stocare unde Energocom are încheiate parteneriate în acest sens.

De notat că procesul de achiziție a gazelor din sezonul trecut s-a finalizat cu un scandal de proporții, inclusiv demiterea ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului Energocom, Victor Bînzari, și a membrului Consiliului de Observatori a Moldovagaz, Sergiu Tofilat, în special din cauza faptului că achizițiile nu au fost făcute la timp.

În consecință a fost cumpărat metan la prețuri foarte mari, ceea ce a dus în final și la o majorare semnificativă (cu peste 27%) a tarifelor la gazele naturale pentru toți consumatorii.

Unul dintre factorii ce au afectat anul trecut achizițiile de metan a fost imixtiunea în procesul de achiziție a conducerii Guvernului, care s-a bazat și pe promisiunile că se va putea ajunge la o înțelegere cu România privind livrarea de gaze la prețuri mai mici, dar și pe o posibilă negociere cu Gazprom privind reluarea livrărilor.