Furtul miliardului: BNM și PG au recuperat de trei ori mai puțini bani
În primele nouă luni ale acestui an, cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) au încasat de trei ori și ceva mai puțini bani decât în aceeași perioadă din 2023.
Foto: Imagine simbol/moldova1.mdPotrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în nouă luni ale anului 2024, cele trei bănci au încasat mijloace bănești în sumă de doar 29,5 milioane de lei, ceea ce este de circa 3,3 ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2023, când încasările au constituit ceva mai mult de 99 de milioane de lei, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.
Datele BNM arată că tendința de scădere a încasărilor s-a accentuat în acest an, iar în unele cazuri, sumele încasate nu sunt suficiente nici pentru a plăti salariul lichidatorului.
De exemplu, în trimestrele II și III din 2024, Unibank a acumulat doar 46.000 de lei și 40.800 de lei, adică mai puțin de 15.000 de lei pe lună, ceea ce nu este suficient nici pentru un sfert din salariul lichidatorului Iulian Țurcan, dar mai sunt și alte costuri.
De notat că, de la retragerea licențelor, în octombrie 2015, până pe data de 30 iunie 2024, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au încasat mijloace bănești în sumă totală de aproximativ 2,97 miliarde de lei, dar au rambursat BNM – peste 2,85 miliarde de lei.
În consecință, cele trei bănci mai au de rambursat Băncii Naționale credite în valoare de 11,27 miliarde de lei. Și aceasta – la un deceniu de la descoperirea fraudei bancare.
Amintim că, acum un an, unul dintre principalele motive invocate la revocarea din funcție a lui Octavian Armașu din funcția de guvernator al BNM a fost anume progresul insuficient al acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.
În document se constată „activitatea insuficientă și defectuoasă a Băncii Naționale a Moldovei în contextul auditului proceselor și persoanelor implicate în dosarul «frauda bancară»”.
Totodată, Parlamentul solicita conducerii BNM și instituțiilor de drept implicate în recuperarea prejudiciilor aferente fraudei bancare să evalueze activitatea instituțiilor proprii în ceea ce privește eficiența în procesul de recuperare a mijloacelor în cadrul fraudei bancare.