Frauda bancară: Concluziile și recomandările Comisiei de anchetă

Printre recomandări se numără viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, precum și o activizare a Procuraturii Generale în vederea tragerii la răspundere a celor vinovați, transmite Știri.md cu referire la cotidianul.md. 

Jaful miliardului

Raportul cuprinde 55 de pagini și începe cu anul 2011, atunci când prin atac raider a fost preluat un pachet de acțiuni de la Banca de Economii, ulterior vândut de către Vladimir Plahotniuc lui Veaceslav Platon. În 2013, un pachet mai mare de acțiuni, inclusiv cele preluate prin atac raider, au fost vândute de către Platon lui Ilan Shor, în tranzacție implicându-se și Plahotniuc, potrivit autorilor raportului.

Potrivit autorilor, creditele neperformante de la Banca de Economii au crescut exponențial anume după anul 2011.

În raport se susține și că Vladimir Plahotniuc a fost principalul artizan al ideii de a acorda garanțiile de stat către cele trei bănci, el promovând-o în noiembrie 2014, când la reședința de stat a avut loc o ședință cu participarea lui Nicolae Timofti, Iurie Leancă, Igor Corman, Vladimir Plahotniuc, Vladimir Filat, Dorin Drăguțanu și Ion Păduraru.

Ulterior ideea a fost pusă în aplicare de Guvernul Leancă, în special la insistențele lui Dorin Drăguțanu, Andrian Candu și Iurie Leancă, mai arată autorii. Garanțiile au fost însă acordate fără instituirea administrării speciale din partea BNM, astfel în perioada 7-27 noiembrie mai acordându-se credite în sumă record, de peste 25 de miliarde de lei.

Recomandări

Comisia de anchetă solicită ca Guvernul și BNM să decidă în termen de 60 de zile examinarea oportunității desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar, inclusiv a raportului Kroll

„Un rol negativ în procesul devalizării sistemului bancar în perioada 2011-2014, prin asistanța atacurilor raider și comportamentul său pasiv ca unicul organ regulatoriu, l-a jucat conducerea BNM, unii reprezenttanți ai căreia până acum rămân în funcții de viceguvernatori ai BNM, cum ar fi Ion Sturzu și Aurel Cincilei”, se spune în proiectul de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă privind frauda bancară.

Autorii raportului mai recomandă inițierea semnării acordurilor fiscale cu toate țările și zonele off-shore privind schimbul informațiilor fiscale.

Proiectul propune și examinarea oportunității revizurii legii care a pus miliardul furat pe umerii cetățenilor.

Iurie Leancă, Adrian Candu, Dorin Drăguțanu, Anatol Arapu, Emma Tăbîrță și alți funcționari sunt văzuți printre principalii vinovați pentru fraudă, iar autorii solicită Procuraturii Anticorupție cercetarea penală a acestora.

În termen de 90 de zile, Ministerul Finanțelor ar trebui să organizeze un audit privind legalitatea repartizării creditelor de urgență către BNM pentru Banca de Economii, Unibank și Banca Socială în perioada 2014 – 2015.

Comisia de anchetă propune de asemenea Parlamentului să solicite Procuraturii Generale examinarea cauzelor stagnării admise de către Procuratura Anticorupție în perioada 2015 – 2019 în investigarea fraudei bancare.

Procuratura urmează să intensifice colaborarea cu serviciile speciale din alte țări privind recuperarea mijloacelor sustrase în urma jafului bancar, în special cu FBI, și să prezinte Parlamentului, în termen de 30 de zile, un raport privind investigarea devalizării sistemului bancar.

În raport se mai solicită instituirea încă a unei comisii de anchetă, întrucât există indicii că devalizarea sistemului bancar a continuat și în perioada procesului de lichidare a celor trei bănci.