Asta pentru că başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, ar fi refuzat să voteze amendamentele la două acorduri de colaborare dintre Republica Moldova şi SUA, care prevăd granturi pentru aplicarea unor importante proiecte de stat, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cele două acorduri de colaborare dintre SUA şi Republica Moldova au fost semnate în 2016, iar termenele limită pentru implementare sunt 31 mai curent.

Unul dintre ele prevede colaborarea pentru o guvernare democratică mai eficientă şi mai responsabilă, iar altul se referă la creşterea comerţului şi investiţiilor în sectoarele-cheie.

Acordurile presupun granturi în valoare de aproape 170 de milioane de dolari, dintre care au fost valorificate mai puţin de jumătate.

Pentru a fi accesate sumele rămase, este nevoie de semnat acte adiţionale pentru extinderea termenului de finalizatea a acordului de la 31 mai 2021 la 31 mai 2025.

Nu este prima dată când autoritățile de la Chișinău ratează granturi și asistență financiară externă.

De exemplu, în 2018 Guvernul Filip a planificat să primească o asistență financiară externă de circa 7,5 miliarde lei, dar real au fost debursate circa 2,85 miliarde lei sau 145 milioane euro, adică de 2,5 ori mai puțin.

În 2019 valoarea asistenței externe intrate a fost de circa 4,2 miliarde lei, de două ori mai mică decât a planificat Guvernul.

Cel mai vehiculat caz a fost cel legat de suportul macrofinanciar de 66 milioane euro (circa 1,2 miliarde lei) din partea UE, din care o treime era grant. S-a reușit accesarea doar a jumătate din sumă.

Și mai prost a fost cu asistența financiară de la Banca Mondială și structurile sale. Or, din cele peste 41 milioane de dolari planificate, au ajuns a fi dibursate doar 1,3 milioane dolari, adică de 30 de ori mai puțin.

La mijloc sunt diverși factori, dar în special sunt problemele sistemice legate de calitatea guvernării.

O analiză publicată de Ministerul Finanțelor scoate la iveală faptul că implementarea proiectelor finanțate din exterior este afectată, în special, de incertitudinea politică, dar și de capacitatea redusă a guvernului de a planifica şi prioritiza politicile (în special la nivel sectorial) şi, adesea, chiar lipsa de viziune sau interesul redus al Guvernului şi/sau a anumitor ministere pentru prioritățile formulate în cadrul planificării politici lor de cheltuieli.

Un rol important îl are și capacitatea redusă de absorbție de către Guvern şi autoritățile publice locale a asistenței donatorilor, care sunt deosebit de relevante pentru proiecte mari de infrastructură.

Mai este și coordonarea insuficientă a donatorilor de către Ministerul Finanțelor, dar şi suprapunerea agendelor donatorilor, din cauza unui nivel scăzut al datelor despre asistența externă în Republica Moldova.

„Donatorii menționează insuficiența în discuțiile detaliate şi coordonare, în special la nivel sectorial, în timp ce la nivel general întâlnirile tind să fie superficiale şi mai degrabă formale, axându-se pe starea curentă a proiectelor şi mai puțin pe viziunea strategică şi cum poate statul, cât şi donatorii, genera schimbări", potrivit autorilor studiului.

Menţionăm că, din anul 2018, coordonarea Asistenței Externe a trecut la Ministerul Finanțelor, ceea ce permite ca aceasta să fie ancorată în cadrul bugetar pe termen mediu şi bugetul anual de stat, documente directoare pentru donatori în ceea ce priveşte prioritățile Guvernului pe termen mediu și scurt, pentru a alinia asistența externă la necesitățile țării.