Expert: Moldova are nevoie de investiții pentru ca salariile să crească
Republica Moldova are nevoie de investiții care să creeze valoare adăugată reală și de politici care să ducă la creșteri salariale reale, nu doar statistice, susține expertul economic Marin Gospodarenco. Într-un interviu pentru Radio Moldova, acesta a subliniat că reprofilarea profesională este una dintre soluțiile pentru angajații din sectoarele cu salarii mici, în condițiile în care discrepanțele dintre domenii continuă să fie tot mai mari.

„Viitorul aparține domnilor cu valoare adăugată mare, adică IT, servicii financiare, comunicații și poate și științifice. Acolo se plătește mai bine și acolo există cerere pentru un angajat dintr-un sector cu salarii mici. Perfecționarea profesională devine aproape obligatorie, dacă vrea să câștige mai mult. Statistică arată că diferențele dintre sectoare nu se vor micșora pe curând”, a declarat expertul economic Marin Gospodarenco la emisiunea „Zi de ZI” de la Radio Moldova, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Datele statistice confirmă discrepanțele semnificative: în semestrul doi al acestui an, câștigul salarial mediu lunar brut a fost de 15.470 de lei, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024.
„Aici apare diferența dintre cifrele seci din statistici și realitatea de zi cu zi a angajatului. Dacă ne uităm la date, vedem o creștere de 10% față de anul trecut și peste 6% față de trimestrul precedent. Pare o veste bună și, teoretic, trebuie să simțim cu toții că trăim mai bine. Dar, în realitate, salariul nominal, adică suma pe care o primim pe hârtie nu spune întreaga poveste: este unul pe care îl știm în buzunar - salariul real, adică ce poate cumpăra efectiv cu acești bani. Dacă prețurile la alimente, energie, chirie, servicii cresc într-un ritm apropiat de cel al salariului, atunci creșterea nu este resimțită foarte mult”, a explicat expertul.
Creșterea reală de 1,9% a puterii de cumpărare înseamnă o diferență foarte mică față de anul trecut. „Este o creștere foarte mică ce arată că salariile se împacă foarte greu cu prețurile”, a explicat expertul, subliniind că diferențele de salarii nu sunt întâmplătoare, ci reflectă structura economiei și conectarea la piețele globale.
„Discrepanța de salarii nu este întâmplătoare. Ea reflectă modul în care este structurată economia și valoarea pe care produce fiecare sector aparte. Domenii precum IT, comunicare sau sectorul financiar sunt conectate direct la piețele internaționale. (...) Un programator sau un specialist financiar poate aduce companiei zeci de mii euro prin proiectele sale, adică valoare adăugată. Acolo salariile ajung la 30 - 40.000 de lei. Acolo e o competiție globală”, a punctat Gospodarenco.
La polul opus, sectoarele precum agricultura sau turismul sunt afectate de aspectul sezonier și de cererea internă scăzută. „Pe de altă parte, avem agricultura sau turismul – productivitatea este mai mică, activitățile sunt sezoniere, iar cererea vine în mare parte din piața internă, unde puterea de cumpărare este limitată”, susține Gospodarenco.
„Salariul reflectă exact sau relativ această valoare adăugată adusă de fiecare sector. Cu alte cuvinte, discrepanța mare arată foarte bine unde este viitorul economic al țării și ce sectoare rămân în urmă. Aceasta este o lecție pentru angajați”, a arătat Gospodarenco, sugerând că salariații care vor să câștige salarii mai mari trebuie să se reprofileze în domenii competitive.
Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15,470 de lei în semestrul doi al a cestui an și e mai mare cu 10% față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, raportată la indicele prețurilor de consum, majorarea reală a salariilor a fost de 1.9% față de anul trecut.
Cele mai mari salarii pe lună sunt în domeniul informații și comunicații – 36.274, activitățile financiare și de asigurări – 29.825 de lei și producția și furnizarea de energie – 23.599 de lei.
Cele mai mici retribuții le-au avut angajații din agricultură, silvicultură și pescuit – 9.997 lei, cei din activități de cazare și alimentație publică – câte 10.509 lei, precum și cei din domeniul artei – 11.565 de lei.