Estimări FMI: Moldova va avea în 2025 cea mai mică creștere economică din regiune

Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,5% anul trecut (datele Biroului Național de Statistică arată o creștere și mai mică - de doar 0,1%), PIB-ul Republicii Moldova va înregistra un avans de 0,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,5% în 2026 și să ajungă la nivelul de 5% promis de Guvern, abia în 2030, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cea mai mică creștere economică din regiune

În octombrie 2024, FMI previziona o creștere economică de 2,6% în 2024 și de 3,7% în 2025.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare limitată a deficitului de cont curent al țării noastre, de la 16,1% în 2024, la 14,5% din PIB în 2025 și 13,8% din PIB în 2026.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că Republica Moldova va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 8% în 2025 și de 5,9% în 2026, după o creștere de 4,7% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 5% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Datele FMI arată că Republica Moldova va avea cea mai mică creștere economică din regiune. Pentru comparație România ar urma să aibă în acest an o creștere economică de 1,6%, Ucraina - de 2,0%, Macedonia de Nord - de 3,2%, Albania - de 3,8%, iar media regională va fi de 2,1%.

De ce FMI și-a redus previziunile globale

Fondul Monetar Internațional și-a redus previziunile privind creșterea economică globală cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,8% pentru 2025, și cu 0,3 puncte procentuale, până la 3%, față de prognoza sa din ianuarie, conform căreia creșterea ar fi urmat să atingă 3,3% în 2026.

De asemenea, FMI spune că inflația ar trebui să scadă mai lent decât se preconiza în ianuarie, având în vedere impactul tarifelor, ajungând la 4,3% în 2025 și 3,6% în 2026, cu revizuiri „notabile” în creștere pentru SUA și alte economii avansate.

FMI a numit raportul o „prognoză de referință” bazată pe evoluțiile de până la 4 aprilie, citând complexitatea și fluiditatea extremă a momentului actual.

„Intrăm într-o nouă eră, deoarece sistemul economic global care a funcționat în ultimii 80 de ani este resetat”, a declarat presei economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

FMI a explicat că escaladarea rapidă a tensiunilor comerciale și „nivelurile extrem de ridicate” de incertitudine cu privire la politicile viitoare vor avea un impact semnificativ asupra activității economice globale.

„Dacă vom asista la o escaladare a tensiunilor comerciale între SUA și alte țări, acest lucru va alimenta incertitudinea suplimentară, va crea volatilitate suplimentară pe piețele financiare, va înăspri condițiile financiare”, a spus economistul-șef al FMI, adăugând că efectul cumulat va reduce și mai mult perspectivele de creștere globală.

Perspectivele de creștere mai slabe au redus deja cererea pentru dolar, dar ajustarea piețelor valutare și reechilibrarea portofoliilor observate până în prezent au fost ordonate, a spus el. 

FMI și-a redus previziunile privind creșterea comerțului mondial cu 1,5 puncte procentuale, până la 1,7%, jumătate din creșterea înregistrată în 2024, reflectând fragmentarea accelerată a economiei mondiale.

În opinia expertului FMI, comerțul va continua, dar va costa mai mult și va fi mai puțin eficient, citând confuzia și incertitudinea antreprenorilor cu privire la unde să investească, de unde să se aprovizioneze cu produse și de unde să cumpere componente.

„Este absolut esențial să se restabilească predictibilitatea și claritatea sistemului comercial, indiferent de formă”, a subliniat Pierre-Olivier Gourinchas.