Economia moldovenească: de la cea mai mare creștere la stagflație și turbulențe

Baza de comparație scăzută, relaxarea treptată a condițiilor epidemiologice cu adaptarea mai bună a firmelor și populației, precum și conjunctura unui an agricol excepțional au contribuit la obținerea celei mai înalte rate de creștere economică, de la independență încoace, de 13,9%, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

O creștere ce a depășit toate așteptările

În același timp, cocktailul de crize din jurul țării noastre face ca în anul 2022 economia să se îndrepte spre stagflație – un fenomen caracterizat prin stagnare economică și creșteri de prețuri semnificative.

Avansul economic substanțial de aproape 14 la sută obținut în anul 2021 a depășit toate așteptările. Cei mai aproape de rezultat au fost economiștii de la Expert-Grup, care în studiul MEGA au estimat o creștere economică de aproape 10 la sută, în timp ce estimările autorităților au fost mai conservative – de 8%.

O explicație a unei asemenea abateri în prognoze este și că rezultatele definitive ale anului economic 2020, calculate de BNS, diferă într-o proporție majoră comparativ cu rezultatele preliminare. Dacă inițial cifrele date de autoritatea statistică atestau pentru anul 2020 un declin economic de 7 la sută, rezultatele finale indică o scădere mult mai pronunțată – de 8,3%.

Agricultura a revenit la o cotă mai mare de 10% din economie

Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,8% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 11,7% în anul 2021 față de anul 2020, volumul VAB fiind în creștere cu 13,5%. Un asemenea salt al PIB-ului a fost generat din aportul următoarelor sectoare economice.

Agricultura a contribuit cu aproape 1/3 la creșterea economică (4,2%), cu o pondere de 10,4% la formarea PIB și o creștere reală a valorii adăugate de 45%, după seceta severă suferită în anul 2020. După doi ani, contribuția agriculturii în structura economiei depășește din nou nivelul de 10%.

Unicitatea anului agricol 2021 este dictată de faptul că recoltele record obținute au fost însoțite de continuarea creșterii prețurilor, indicele de preț al producției agricole per total sector constituind 14 la sută, în condițiile în care un an mai devreme acestea crescuseră deja cu peste 22%.

Cum au evoluat alte sectoare

Comerțul, transport și depozitare, HoReCa – care au absorbit cel mai mult șocul pandemiei, având în vedere că, de departe, cele mai afectate sectoare au fost cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației – au revenit pe o turnură ascendentă, cu un aport comun la creșterea economică similar agriculturii, asigurând cu aproape 1/3 din avansul economic. Totodată, aceste trei sectoare formează a cincea parte din economie. Dacă valoarea adăugată din comerț a crescut în termeni reali cu 14,5%, sectoarele de transport și depozitare și, respectiv, HoReCa au revenit cu o majorare de 45,9%, respectiv 57,6% pe fondul prăbușirii din anul 2020.

Industria – deși a avut o contribuție per ansamblu de 1 punct procentual la creșterea economică – ponderea acestui sector în structura economiei a continuat trendul descendent de la 15% în anul 2019 la 14% în anul 2020 și, respectiv, la doar 12,4% în anul 2021, ceea ce constituie un minim istoric.

Evoluția dată a fost dictată de performanța mai slabă a industriei prelucrătoare, în special a sectorului Automotive, care nu și-a revenit la parametrii de până la pandemie, dar și a industriei alimentare care în cea mai mare parte a anului a suportat consecințele secetei din anul 2020.

Sectorul de construcții, după patru ani de extindere a activităților, a înregistrat în anul 2021 o scădere a VAB de 16%, atenuând astfel creșterea economică cu 1,6 puncte procentuale.

Ponderea domeniului de construcții în PIB a constituit 8,2%, iar alături de sectorul de tranzacții imobiliare, care a avut o contribuție nulă la avansul economic de anul trecut, formează 15,2% din economie.

Tehnologiile informaționale și comunicațiile, grație creșterii ponderii activităților online pe fundalul pandemiei și regimului administrativ-fiscal simplificat prin Moldova IT-Park, își continuă în mod organic expansiunea cu o creștere a VAB de 24,3%, ceea ce a lărgit contribuția sectorului dat la formarea PIB, de la 5% în anul 2020 la 5,5% în anul 2021. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,2% la formarea PIB, au contribuit la majorarea PIB cu 2,3 p.p, volumul lor fiind în creștere cu 17,1%.

Consumul a fost susținut de toate sursele de alimentare ale acestuia

Analiza componentelor cererii agregate relevă că, consumul privat, care constituie 80,8% din economie, a consemnat o majorare în termeni reali de 15,5% f-a-p condiționată de creșterile nominale robuste înregistrate de toate cele patru principale centre de acoperire a achizițiilor de bunuri și servicii: salariile, remitențele, pensiile și creditele de consum, dar și de materializarea consumului amânat din perioadele de carantină. În consecință, consumul privat a avut o contribuție de 90% la creșterea economică de anul trecut.

Formarea brută de capital fix, indicator ce sintetizează nivelul investițiilor efectuare în economie, s-a majorat cu doar 1,7%, având o contribuție modestă la creșterea economică de doar 0,4 p.p., presiunile inflaționiste dictate de creșterea semnificativă a prețurilor la materialele de construcții fiind unul dintre principalele obstacole ale anului.

Pe de altă parte, indicatorul variația stocurilor a contribuit la avansul economic cu 5,3 puncte procentuale. Aceasta constituie și un element de îngrijorare, în condițiile în care nivelul de producție a întrecut nivelul de realizare a acesteia, iar valorificarea anumitor stocuri ar putea fi problematică în condițiile actuale în care agresiunea rusă din Ucraina a îngreunat lanțurile logistice și accesul la anumite piețe.

Exportul Net (diferența dintre Export și Import), un alt indicator ce relevă modul de utilizare a valorii create în economie, a atenuat creșterea economică cu 5 p.p. În anul 2021 se observă o creștere a deficitului balanței comerciale a țării. Deși ritmul de creștere reală a exporturilor de bunuri și servicii a fost unul robust de 17,5%, acesta a fost inferior creșterii volumului fizic de importuri de bunuri și servicii de 19,2%. Astfel, importurile continuă să acopere aproape 60 la sută (58,8%) din consumul total din economie.

Evoluția pe trimestre din anul 2021 arată că cea mai nuanțată majorare a PIB-ului a avut loc în trimestrul patru, cu o creștere de 18,9% explicată în primul rând prin faptul că impactul agriculturii în PIB a fost cel mai mult capitalizat în această perioadă. Totodată, o creștere de 16,5% care este peste media anuală a fost raportată și în trimestrul doi, datorată bazei de comparație reduse din anul 2020 care a coincis cu cea mai mare parte a lockdown-ului.

2022 – marcat de stagflație și turbulențe

Studiul MEGA al Expert-Grup, realizat încă înaintea războiului din Ucraina, anticipa pentru anul 2022 în economia moldovenească persistența fenomenului de stagflație – combinația dintre o creștere anemică și o inflație de două cifre, care „reprezintă un mix foarte periculos, inclusiv din punct de vedere social”.

Studiul dat prognoza pentru anul 2022 o creștere economică mai mică de 3%, însă având în vedere că baza de comparație a anului 2021 este și mai ridicată decât a fost estimată, iar războiul din Ucraina are de asemenea implicații economice nefaste majore, este destul de realist scenariul că în anul curent economia națională va avea o evoluție negativă.

Privind din perspectivă sectorială, există o serie de provocări și incertitudini care vor marca evoluția anului economic de mai departe.

În agricultură se pornește de la o bază de comparație ridicată, iar condițiile climaterice ale anului curent generează și riscuri de secetă. În plus, lucrările agricole sunt îngreunate de deficitul de inputuri agricole, o bună parte din care erau importate din Rusia și Ucraina, iar pentru unele produse prezintă semne de incertitudine și piețele de desfacere, în special cele ce erau orientate preponderent pe piețele din CSI.

Activitățile industriale, care în ultimii ani au devenit tot mai dependente de lanțurile valorice internaționale, în special Automotive, vor avea în continuare provocări de a reveni la parametrii normali de activitate, reieșind din distorsiunile majore existente în această perioadă.

În sectorul de construcții persistența presiunilor inflaționiste vor produce efecte negative atât din contul proiectelor publice, cât și private. Achizițiile publice se vor derula și mai anevoios și vor deveni pe alocuri chiar mai puțin atractive pentru firme din cauza fluctuațiilor majore de prețuri, în timp ce proiectele rezidențiale ar putea înregistra și o cerere în scădere, în special din contul scumpirii creditelor imobiliare pe fondul înăspririi politicii monetare. Un impuls pozitiv ar putea veni pentru proiectele de infrastructură, în cazul unei mobilizări mai bune în asimilarea proiectelor cu finanțare externă.

În activitățile de comerț principala provocare rezidă în adaptarea fluxurilor logistice și a bazei de furnizori la noile realități generate de războiul din Ucraina. În general, politica bugetară expansionistă a Guvernului pentru acest an ar putea contribui la menținerea pe linia de plutire a cererii agregate, deși în special păturile vulnerabile, pentru care inflația personală va fi mai mare decât media, vor avea cel mai mult de suferit.

Sunt necesare reforme structurale în economie

Studiul Expert-Grup mai punctează că, dincolo de efectele aritmetice tranzitorii, se constată și riscurile reducerii pe termen lung a creșterii economice.

Astfel, dacă în perioada 2001-2010 PIB-ul a crescut cu 5,2% în medie anuală, atunci în 2011-2020 – cu 2,9%. Rezultatele empirice „sugerează riscuri reale de menținere a ritmurilor modeste de creștere a PIB-ului sau chiar de scădere continuă a acestora. Dacă în primul deceniu de creștere, PIB-ul era în mare parte antrenat de creșterea productivității totale a factorilor, care mai mult decât a compensat reducerea ocupării, atunci în deceniul 2011-2020 câștigurile de eficiență au fost mult mai modeste”.

Persistența riscului dat impune și mai mult necesitatea derulării unor reforme structurale în economie, pentru a elimina constrângerile majore și a genera noi factori de creștere economică.