9739
3
Dezvăluiri: Jaf de milioane, ținut în secret de o bancă din Chișinău
9739
3

Un cunoscut bancher din Moldova a spus că cel mai bun model de business bancar este cel bazat pe transparență și orientat spre nevoile oamenilor.

Spargerea care a avut loc recent la Moldova-Agroindbank (MAIB) este o ocazie în plus să dovedim sau să dezmințim acest deziderat, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Dispariţia banilor şi obiectelor de valoare din safeurile închiriate clienților particulari la o sucursală a Moldova-Agroindbank din Chișinău, reclamată de peste 80 de persoane, a aprins imediat discuţii despre fiabilitatea sistemelor de alarmă și încrederea care poate fi investită în agențiile preocupate de integritatea infrastructurii băncilor. 

Pe de o parte, banca a dat asigurări că ”standardele şi cerinţele de securitate au fost integral respectate” și că dispune de unul dintre cele mai complexe sisteme de securitate, inclusiv în sucursala Chişinău-Buiucani, unde s-a produs spargerea. De asemenea, Moldova-Agroindbank susține că serviciile de securitate au fost prestate de o companie licenţiată în domeniu: Media Security este una din cele mai mari companii de securitate din Republica Moldova, care deserveşte peste 7.000 de clienţi corporativi, inclusiv 4 cele mai mari bănci comerciale din Moldova.

Pe de altă parte, publicul moldovean, care până nu demult văzuse jafuri și spargeri de bănci preponderent în filme hollywoodiene, a fost uimit de profesionalismul (expresia șefului adjunct al Inspectoratului Național de Investigație) de care au dat dovadă hoții - un nivel comparabil cu pregătirea în domeniu a personajului jucat de Kim Basinger în filmul ”The Real McCoy” (1993). 

Cum trebuie să reacționeze o bancă

Cu certitudine că acest caz a dat motive conducerii MAIB să analizeze minuțios incidentul și să tragă concluziile necesare. Deja s-a anunțat că sistemul de alarmă va fi modernizat și întregul sistem de securitate va fi regândit, însă în toiul forfotei aferente incidentului se pare că nimeni nu a observat cum s-a produs o premieră în sectorul bancar. 

Este vorba despre modelul de comunicare la care a subscris MAIB - banca a ales să nu ascundă faptul spargerii, ci să ofere publicului detalii care pot fi divulgate în condițiile unei anchete în derulare. 

În primul rând, prin intermediul mass media MAIB a difuzat un comunicat despre spargere și a anunțat deplina deschidere pentru investigarea infracțiunii. A fost lansată o pagină dedicată acestui eveniment - https://www.maib.md/ro/situatii-de-criza/, unde se conţin principalele informaţii despre incident şi cele mai frecvente întrebări şi răspunsuri. 

Totodată, instituția bancară a format un fond de recompensă de un milion de lei pentru informații care vor contribui la reținerea infractorilor și recuperarea bunurilor furate. 

Mai mult - întrunit de urgență, Consiliul MAIB a decis să despăgubească fiecare client vizat în spargere cu până la jumătate de milion de lei, o generozitate care i-a lăsat probabil cu gura căscată chiar și pe cei păgubiți. 

Astfel, MAIB a făcut un efort nemaiîntâlnit pe piaţa bancară din Moldova, demonstrând un grad de transparență fără precedent. 

Cum nu trebuie să reacționeze o bancă

În actuala situaţie se cere o comparaţie, cu o situaţie similară din trecut, însă despre astfel de cazuri băncile ce au avut de suferit preferă să tăinuiască informațiile. Una dintre cele mai mari spargeri de acest fel din istoria Moldovei s-a produs aproape trei ani în urmă, când din cutiile de valori ale unei filiale FinComBank din sectorul Râşcani au dispărut bani şi bunuri de preţ în valoare de câteva zeci de milioane de lei. 

Informațiile în mass media sunt scunde la acest subiect, deoarece nici poliţia, nici procuratura, şi nici banca nu au oferit publicului detalii despre spargerea care a avut loc.

FinComBank nu a difuzat vreun comunicat de presă pe marginea acestui caz, chiar dacă era vorba despre clienţii ei și nici nu s-obosit să informeze imediat clienţii despre furtul din cutiile lor de valoare. Aceștia au fost invitaţi doar peste câteva zile după incident la filială, pentru a verifica conținutul cutiilor.

Recunoașterea de către FinComBank a faptului spargerii se conține în două rapoarte anuale. Iată un fragment din raportul pentru 2018: „Pe parcursul lunii septembrie 2016, un număr de clienți, cu care Banca avea semnate contracte de închiriere a safeurilor pentru păstrarea valorilor, au atenționat Banca referitor la lipsa valorilor păstrate în safeuri. La momentul emiterii situațiilor financiare, Banca nu deține informații aferente rezultatelor investigațiilor efectuate de către organele de drept, care sunt în curs de desfășurare, pe motiv că Banca nu deține un statut procesual în ancheta penală. Pretențiile ce conțin solicitări de despăgubiri aferente pierderilor materiale, înaintate de către clienți nemijlocit Băncii, au fost refuzate de Bancă pe motiv că nu există bază legală pentru a fi satisfăcute”. Întregul raport, publicat în 2018, este aici.

Totodată, instituţia preciza că la data emiterii situațiilor financiare pentru 2017, „Banca nu este implicată în nici un proces de judecata aferent acestor pretenții”. 

Totuşi, la finele anului 2018, FinComBank se apăra în instanțe, în calitate de pârât, în cinci procese cu valoarea estimată a prejudiciilor de 42,02 milioane lei. „În opinia managementului Băncii şi a departamentului juridic, probabilitatea pierderii acestor procese este mică”, scrie sec în raport.

Acest comportament este în contradicție cu modelul de business bancar bazat pe transparență și orientat spre nevoile oamenilor, despre care a vorbit chiar președintele băncii respective într-unul din interviuri.

Litigiul cu un client

Unii din clienţi au acționat în judecată FinComBank după ce încercările de a obţine pe cale amiabilă repararea prejudiciului provocat n-au adus rezultate. Drept motiv pentru refuz au fost invocate prevederile contractuale: „Potrivit punctului 2.5 din Contract, banca nu poartă răspundere pentru bunurile depozitate în safeu. Astfel, prin semnarea contractului, reclamanta a acceptat toate clauzele lui, inclusiv lipsa răspunderii băncii”, se arată într-o decizie a Judecătoriei Chişinău, care citează referinţa depusă de avocaţii FinComBank. 

Este vorba despre Angela Cocieru, care a pretins iniţial încasarea de la FinComBank a 40.000 de dolari, a 41.500 de euro, a 3,000 de euro ce reprezintă contravaloarea obiectelor din aur depozitate în caseta bancară, 1.000 de euro ce reprezintă valoarea monedelor comemorative depozitate, 200.000 de dolari și 207.500 de euro - penalități calculate și 25.000 de lei - prejudiciu moral suferit. Ulterior suma pretențiilor a crescut la penalităţi până la 400.000 de dolari și 1.452.500 de euro. 

În motivarea cererii de chemare în judecată Angela Cocieru a scris că pe 4 mai 2016, fiind reprezentată în bază de procură de Elena Snegur, a încheiat cu filiala nr. 6 a FinComBank un contract privind utilizarea unei safeu bancar, unde a depus obiecte de preţ şi bani. 

Din decizia Judecătoriei Chişinău: „Reclamanta afirmă că în perioada 1 iulie 2016 – 22 septembrie 2016, persoane necunoscute au pătruns în sala de tezaur a filialei nr. 6 a băncii comerciale FinComBank... și că faptul intrării în sala de tezaur a persoanelor neautorizate este confirmat de datele înscrise în registrul de evidență a intrărilor și ieșirilor... iar datele din registru confirmă accesul persoanelor neautorizate, singure, în camera de tezaur, pentru o perioadă mai mare de 30 minute”.

În acelaşi timp, în cadrul dezbaterilor judiciare, reprezentatul băncii a afirmat că reclamanta nu a prezentat nicio probă concludentă care ar dovedi „faptul că la o dată și la o oră concretă bunurile indicate s-au aflat în safeu și, ulterior, au fost sustrase din safeu” şi nici „când aceste bunuri ar fi dispărut”. 

Potrivit avocatului, „integritatea safeului bancar, a încăperii unde erau deținute acestea sau a lacătului de la ele nu a suferit deteriorări”. Aceasta ar demonstra că cei care au furat banii şi obiectele au avut chei de la cutii. 

Din materialele procesului rezultă că unul dintre martori, Gapinovici Emilia, a comunicat că la începutul lunii august 2016 a fost telefonată de o persoană de la bancă, care a invitat-o să-şi ia bunurile depozitate, deoarece în camera de păstrare urma să fie efectuată o reparație. „Când s-a prezentat la fața locului, a constatat că caseta sa este goală deja”, scrie în decizia instanţei.

Elena Snegur, care a reprezentat interesele Angelei Cocieru, a precizat că ultima dată când a deschis safeul nu a observat urme de distrugere, însă a observat ”deteriorări tehnice”. 

Instanţa, însă, a respins pretenţiile, invocând faptul că „unica probă administrată în vederea probării faptelor invocate şi a bunurilor depuse sunt depozițiile martorului Elena Snegur”, care ar fi lipsite de imparțialitate, pentru că se află în relații de rudenie cu reclamanta.

Un alt argument a fost faptul că Angela Cocieru nu a predat bunuri băncii spre păstrare, or nu există nici un act în acest sens. „Pe cale de consecință, nu se poate pretinde la apariția obligațiunii de restituire, în sensul art.1095 Cod Civil”.  

În plus instanța reține că actul încheiat între bancă și reclamant nu este un contract de depozit, ci un contract de dare în folosință a safeurilor pentru păstrare a valorilor. Acest fapt ar rezulta şi din denumirea contractului, precum și dintr-un răspuns dat reclamantei de Banca Națională a Moldovei. 

Procesul între Angela Cocieru și FinComBank va continua încă mult timp probabil și nu este clar care va fi finalitatea lui. 

Făptaşii rămân necunoscuți

În privința spargerii la filiala FinComBank au fost deschise cel puţin două cauze penale, care de atunci bat pasul pe loc. 

Presa ucraineană a scris în noiembrie 2018 că poliția anti-crimă organizată de la Kiev a destructurat o grupare internațională specializată în jafuri bancare, bine echipată și pregătită, care a operat în fostele republici sovietice inclusiv Rusia, Ucraina, Belarus, Letonia, Uzbekistan, și Moldova. Unii membri ai rețelei au fost reținuți anterior şi în Uzbekistan. Cel mai probabil că filiala FinComBank din sectorul Râșcani a fost victima acestei grupări, potrivit surselor Mold-Street.com la Chișinău. 

Nici în cazul FinComBank, și nici în cel referitor la Moldova-Agroindbank nu se ştie deocamdată cine sunt făptașii. Poliția a confirmat că nu are încă vreun suspect și că examinează pista în care hoțul sau hoții au fost ajutați de cineva din interiorul instituției. 

Oricare ar fi deznodământul, în astfel de situații simpatia publicului este întotdeauna de partea instituției care demonstrează respect față de clienți și încearcă să diminueze pagubele suportate de ei. Este o ocazie rară de a face deponenții, debitorii și deținătorii de conturi să dorească sincer un final în care Karen McCoy & Co. sunt prinși și deferiți justiției, ținând cont că, în afară de bancheri, nimeni nu iubește băncile. 

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter