De ce Moldova stochează rezervele de gaze în Ucraina şi nu în România

„Deocamdată, la nivelul Energocom s-a luat decizia că 50% din stocurile de securitate, care reprezintă în total vreo 50 de milioane de metri cubi, adică vreo 25 de milioane de metri cubi, vor fi la prima etapă stocate în România, dar vom vedea pe parcurs care vor fi și acestea. Posibil, vor fi și stocuri din alte categorii, stocuri comerciale, dacă va fi cazul”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

România are o capacitate de stocare de trei miliarde de metri cubi

La rândul său, secretarul de stat de la Ministerul Energiei din România, Pavel-Casian Nițulescu, a precizat că autoritățile de peste Prut sunt disponibile să stocheze necesarul de gaze al țării noastre.

„Depozitele din România au o capacitate de aproximativ trei miliarde de metri cubi de gaz. La momentul actual, noi avem depozitate peste două miliarde. Obligativitatea noastră asumată față de Comisia Europeană este să acoperim 90% și suntem convinși că ne vom apropia de 100%. Deci, va fi și procentul pe care-l vom stabili cu Republica Moldova”, a precizat Pavel-Casian Nițulescu, după reuniunea bilaterală a grupului de lucru din domeniul energiei.

Luna trecută, Energocom a anunțat că mai are în stoc aproximativ 150 de milioane de metri cubi de gaze naturale din totalul de 600 de milioane procurate în 2022 pentru perioada rece a anului.

În prezent, aceste stocuri de metan se află, în special, în Ucraina, iar responsabilitatea stocării este atribuită SA Energocom.

În Ucraina există posibilitatea să depozitezi şi să extragi gazul când doreşti

Anterior, într-un interviu pentru Mold-Street.com, Victor Bînzari, director general interimar Energocom, a explicat acest fapt atât prin costurile mai mari de stocare în România, dar şi prin anumite cerinţe şi limitări de ordin tehnologic.

„Există o diferenţă majoră. Pentru că în Ucraina depozitele sunt mai mari de aproape 10 ori decât cele din România şi puterea de injectare şi extragere este mai mare. În Ucraina există posibilitatea să depozitezi şi să extragi gazul când tu doreşti”, a declarat Victor Bînzari.

Potrivit managerului Energocom, în România, însă, pentru că capacitatea este mai redusă, este stabilit un grafic şi o perioadă specială „de injectare a gazului în depozite” şi o perioadă „când gazul poate fi extras”.

„În perioada când gazul se extrage, tu nu poţi injecta şi invers. Totodată, nu poţi extrage mai mult de 10% din volumul stocat. În plus, costurile de depozitare în Ucraina sunt de câteva ori mai mici decât în România. E un factor important care influenţează şi costul final”, a afirmat Victor Bînzari, director general interimar al Energocom.

Cine oferă cele mai mici tarife

Cât despre costurile de depozitare, apoi datele publicate în aprilie 2023 de către Moldovatransgaz, operatorul sistemului de transport, arată că pentru Moldova cea mai rentabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina. Astfel, prețul final pe țări este următorul:

• Ucraina (503,62 – 531,9 lei pentru o mie de metri cubi pe zi);
  
• Bulgaria (1.268,89 – 1.782,11 lei pentru o mie de metri cubi pe zi);
  
• România (1.472,25 – 1.763,34 lei pentru o mie de metri cubi pe zi);
  
• Slovacia (1.647,37 lei pentru o mie de metri cubi pe zi);
  
• Polonia (2.458,64 lei pentru o mie de metri cubi pe zi).

Compania preciza că preţurile sunt aproximative și pot varia ușor din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar.

Datele arată că tarifele de stocare sunt foarte mari şi ajung să reprezinte şi peste 10% din preţul final al metanului.