De ce jocurile de noroc sunt scutite de TVA și alte taxe

Este vorba de o prevedere din art. 103 alin. (1) pct. 14) a Codului fiscal al Republicii Moldova prin care deja de 20 de ani, serviciile legate de jocurile de noroc sunt scutite de TVA. E adevărat că fără drept de deducere, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Ajutor de stat pentru cazinouri, păcăneli și loterie

Motivele pentru care serviciile precum întreținerea cazinourilor, organizarea și desfășurarea loteriilor, organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești, organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive, organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice beneficiază de astfel de facilități rămân neclare.

În același timp la începutul acestui an, Serviciul Fiscal de Stat a raportat la Consiliul Concurenței această scutire de la plata TVA ca măsură de sprijin, adică ajutor de stat și a prezentat și unele cifre. 

Potrivit datelor Fiscului în anul 2011 cazinourile și alte jocuri de noroc au beneficiat de o scutire de la plata TVA de 19,2 milioane de lei, iar în anul 2012 aceasta a fost de 18,1 milioane lei. Astfel doar în doi ani s-au acumulat 37,3 milioane de lei. E o sumă enormă.

Pentru anii 2013 - 2018 Serviciul Fiscal de Stat a raportat Consiliului Concurenţei că "nu dispune de informații pentru a determina valoarea scutirii de TVA".

Este o constatare cu multe semne de întrebare pentru activitatea Fiscului. Or, un raport de audit al Curţii de Conturi din august 2016, prezintă date fiscale privind valoarea scutirilor de TVA pentru jocurile de noroc în perioada 2011-2015. Adică informaţii privind valoarea scutirilor există cel puţin până în 2016.

Scutiri TVA de 60 de milioane lei în 2015

Datele publicate de Curtea de Conturi relevă că deja în anul 2015 valoarea ajutorului de stat pentru cazinouri şi păcăneli a ajuns la peste 60 de milioane de lei, de trei ori şi ceva mai mare decât în 2011-2012. 

Cele 60 de milioane de lei depăşesc cu 10% valoarea asistenţei externe pentru reforma justiţiei planificată pentru 2015.

De notat că anul 2015 a fost unul de criză, iar guvernele de atunci au fost nevoite să sisteze mai multe programe sociale şi economice finanţate de la Bugetul de stat din cauza lipsei de bani.

Totodată reţelele de cazinouri şi săli cu automate de jocuri gen „păcăneli”, erau scutite şi de taxa vamală la importul unor aparate.

De exemplu, la importul de ruletă automată „karma 5” sau de alte aparate de jocuri de noroc, companiile din domeniu au beneficiat în anii 2012, 2014 şi 2015 de facilități fiscale și vamale: la TVA de 3,1 milioane lei, iar la taxa vamală de circa 2,4 milioane lei.

Nu întâmplător, la finele lunii noiembrie 2015, premierul interimar Gheorghe Brega a semnat o dispoziţie prin care cerea Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei și Ministerului Justiţiei să propună modificări a cadrului normativ și prevederilor legale pentru ajustarea regimului fiscal, aplicat cazinourilor și altor unități de agrement, conform recomandărilor Curții de Conturi, astfel încât să fie eliminate aceste scutiri.

„Bardacul” şi cazinourile

Decizia premierului venea după ce un alt audit al Curții de Conturi constata că statul a pierdut zeci de milioane de lei prin scutirea de impozite a unor cazinouri din Chișinău. 

„Băi, noi suntem în ţara asta tâmpiţi cu totul. Suntem bolnavi de cap, oameni buni. Înlesniri de 80 de milioane de lei la jocurile de noroc, cazinourile, „bardacul” acesta care s-a implementat în ultimii ani şi în Chişinău. Oare chiar suntem trăsniţi cu leuca? Unele cazinouri lucrează fără venituri. 

Nu au venit, dar ei muncesc, săracii, în pierdere. Astăzi oamenii mor fără medicamente, pentru că trebuie să le plătească în spitale, dar aici – facilităţi”, se arăta indignat președintele de atunci a Curții de Conturi, Serafim Urechean, când a fost prezentat raportul privind administrarea veniturilor publice.

Intenţia premierului interimar Gheorghe Brega de a modifica legislaţia fiscală a fost însă lăsată uitării. Mai ales că din ianuarie 2016 a venit un nou Guvern condus de Pavel Filip.

Ce va fi mai departe

Într-o decizie din 6 iunie 2019, Plenul Consiliului Concurenței constată că scutirea de la plata TVA a serviciilor legate de jocurile de noroc „nu constituie  ajutor de stat în sensul art.3 al Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat”.

Totodată autoritatea a cerut Ministerului Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat să excludă această măsură de sprijin din lista schemelor de ajutor de stat existent care se raportează anual, până la data de 31 martie, Consiliului Concurenței.

Asta nu semnifică că cazinourile sau loteria vor achita imediat TVA. Scutirea rămâne în vigoare, doar că aceştia nu vor mai fi obligaţi să o raporteze şi respectiv nu va mai exista nicio evidenţă.

Consiliul Concurenţei invocă în decizia sa şi Directiva Uniunii Europene 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care prevede la art.135 alineatul (1) litera (i) că „statele membre scutesc următoarele operațiuni: pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, sub rezerva condițiilor și restricțiilor stabilite de fiecare stat membru”.

Cine sunt beneficiarii

Potrivit datelor Consiliul Concurenţei activitatea de întreținere a cazinoului este desfășurată, în prezent, de doi agenți economici licențiați: Saleras Star SRL, care deţine cazinoul „Europa” de pe bulevardul Dacia din Chişinău și NBM SRL, care deţine cazinoul „Nuovo Casino” din hotelul Radisson Blu din centrul capitalei.

Fondatori ai Saleras Star SRL sunt doi cetăţeni croaţi - Zoran Marcovic şi Predrag Medakovic cu cote egale de 24,5% şi Alexandr Caracicovschi din Moldova cu 51%.

Cât despre NBM SRL, menţionată de Consiliul Concurenţei, apoi aşa companie nu există. Este un agent economic cu o denumire asemănătoare - NBM Grup SRL, care are patru asociaţi: Elena Belschi - cu 65%, Sergii Muntian din Ucraina - cu 20%, Iulia Rozneriţa - 10% şi Mihail Zabudschii - 5%.

O anchetă a Ziarului de Gardă a scos la iveală că ambele cazinouri şi-au continuat activitatea chiar şi după ce în toamna anului 2016, toate cazinourile şi sălile de jocuri de noroc au fost închise de autorităţi, în urma unei iniţiative a lui Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Partener dubitabil

Un alt beneficiar al acestor scutiri este societatea pe acţiuni Loteria Naţională a Moldovei (fondată de Guvern), care deţine monopol în domeniul jocurilor de noroc cu câștiguri în numerar, și partenerul privat al statului, compania Novo Investment MLD, cu care în aprilie 2018 a fost încheiat un contract de PPP.

În domeniul loteriilor și pariurilor, monopolul la fel este deţinut de Loteria Națională a Moldovei și partenerul privat NGM Company SRL, cu care acum un an, pe 23 aprilie 2018, a fost semnat un contract de parteneriat public-privat.

Amintim că la finele anului 2016 domeniul jocurilor de noroc a fost declarat monopol de stat, iar pe 23 aprilie 2018 au fost semnate două acorduri de parteneriat public-privat. 

O investigaţie Mold-Street.com a arătat că partenerii Guvernul în acest domeniu sunt companii controlate de un interlop bulgar și un miliardar austriac.

Noul guvern condus de Maia Sandu deocamdată nu și-a făcut publică atitudinea față de acest subiect.