De ce cea mai ieftină energie din Moldova a ajuns pe mâini străine

Mai mult! Unii pași parcă sunt pe contrasens şi lovesc în consumatorii casnici, rămaşi captivi, iar de liberalizare beneficiază doar consumatorii noncasnici, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Astfel ca urmare a unor prevederi adoptate în anul 2016 în legislaţia energetică s-a ajuns la situaţii destul de controversate.

Bunăoară, la mijlocul lunii martie 2019, în cadrul unei licitații organizate în baza unui regulament intern, întreprinderea de stat Nodul Hidroenergetic Costești a ales să vândă unei companii private cu capital ucrainesc toată energia produsă la un preț de 86 bani pentru un kWh. 

Preţul curentului ieftin a crescut de aproape 4 ori în doi ani

Prețul curentului este cu aproape 12% (10 bani) mai mic decât al energiei electrice achiziționate de la Centrala de la Cuciurgan, cu circa 35% (30 de bani) faţă de cea din Ucraina şi de două ori mai ieftină decât de la CET-urile din Chişinău şi Bălţi. 

Trebuie să menţionăm că preţul kWh produs de Costeşti a crescut de la 23,2 de bani în anii 2016-2017, la 56 de bani în mai 2018, la 86 de bani - în aprilie 2019.

Astfel cea mai ieftină energie electrică din Moldova este în prezent cumpărată de o companie privată cu capital ucrainean. E vorba de un volum de circa 50 milioane kWh pe an, sau ceva mai mult de 1,1% din toată energia electrică consumată din Moldova. Aparent e o nimica toată pentru piața energetică, dar e vorba de fapt de o tranzacție de aproximativ 40 de milioane de lei.

Dacă pe acest caz s-ar fi aplicat legea privind achiziţiile publice, atunci cu siguranţă era nevoie de o transparenţă mai mare. Dar aici se aplică o altă schemă de achiziţii departe de cerinţele UE.

Licitaţia benefică pentru Costeşti

La începutul anului 2019, administraţia Nodului Hidroenergetic Costești a expediat mai multor companii din Moldova ca ele să depună oferte de preţ pentru achiziţia energiei electrice produse de centrală.

„Am trimis solicitări la companiile ce deţin licenţă de activitate în acest domeniu”, a declarat Vitali Gonceariuc, directorul Nodului Hidroenergetic Costești (fost angajat la RED Nord). Potrivit lui licitaţia a fost organizată în baza unui regulament intern. Întrebat despre criteriile de selectare, directorul a spus că principalul este preţul. „Cine dă cel mai mare preţ acela câştigă!”, a afirmat Gonceariuc.

„Piaţa energiei este liberă şi nu era nevoie de un anunţ oficial pentru organizarea acestei licitaţii. Şi apoi noi nici nu producem o cantitate atât de mare de curent electric”, a mai declarat Vitalii Gonceariuc.

La licitaţie au depus oferte şapte companii, iar preţurile au oscilat de la 64 de bani/kWh - Energocom SA, la 70 de bani - FEE Nord SA, 85,5 bani – Gas Natural Fenosa, 86 de bani – Furnizare Energie SRL şi 92 de bani/kWh - Pan Construct SRL.

Pe 21 martie 2019, grupul de lucru a desemnat câştigator pe compania Furnizare Energie SRL, care nu a propus cel mai mare preţ.

Vadim Gonceariuc spune că Pan Construct SRL, care a oferit cel mai mare preţ a refuzat la ofertă şi a trimis şi o scrisoare în acest sens. 

Managerul susţine că graţie unui preţ mai mare cu circa 30 de bani pentru un kWh, Centrala va acumula bani suficienţi pentru a efectua lucrări de întreţinere şi modernizare a instalaţiilor, care sunt vechi de circa 40 de ani.

Cine stă în spatele Furnizare Energie SRL

Câştigătorul contractului, compania Furnizare Energie SRL, a fost fondată un an în urmă, are un capital social de o mie de lei şi un singur asociat - firma Ensi Trade SRL din Ucraina.

Ultima potrivit datelor din registrul comerţului din Ucraina are un capital social de 5.000 de hrivne ucrainești (peste 3.000 de lei modloveneşti) și un singur asociat, Viktor Kanaiev. 

Acesta mai apare asociat la alte companii din Ucraina din domeniul resurselor energetice, inclusiv Slovianski Naftoprodukt.

Chiar dacă are un an de la fondare, compania a ajuns deja al treilea furnizor de energie pe piaţă, după GNF Furnizare şi FEE Nord SA.

Mihail Şeremet, directorul Furnizare Energie SRL spune că totul a fost legal. „Am participat ca toţi ceilalţi, dar am făcut cea mai bună ofertă şi de aceea am câştigat!”, afirmă managerul.

Potrivit lui Şeremet, compania cumpără energie electrică în aceleaşi condiţii de pe piaţă, ca şi ceilalţi operatori, adică şi de la Energocom şi de la CET-uri (care e cea mai scumpă).

„Noi suntem participanţi egali ai acestei pieţe şi ne conformăm regulelor ei”, a mai spus managerul. Potrivit lui energia electrică este furnizată consumatorilor din Moldova.

FEE Nord afectată, cere majorarea tarifelor

Cea mai afectată de faptul că energia ieftină de la Centrala de la Costeşti este cumpărată de o companie privată, este în prezent FEE Nord SA, deţinută de stat, care acum este forţată să ceară o majorare de circa 22% a tarifului de furnizare a curentului electric pentru consumatori.

Anul trecut însă FEE Nord a fost cea care a câştigat o licitaţie similară, organizată în grabă de Nodul Hidroenergetic Costești, chiar dacă a oferit un preţ de 56 bani pentru un kWh, în timp ce oferta GNF Furnizare Energie a fost una mai atractivă, fiind inclus un preţ de achiziţie de 60 de bani pentru un kWh.

Mold-Street.com a aflat că 26 aprilie 2018, șase companii din Moldova au primit de la Nodul Hidroenergetic Costești o scrisoare semnată de administratorul interimar, Vasile Șapoval, care acum activează în calitate de mecanic simplu la întreprindere.

Era de fapt o cerere de ofertă prin care celor șase companii li se propunea „încheierea unui contract bilateral de vânzare-cumpărare cu compania, care va oferi cea mai bună ofertă, cu condiția oferirii unui preț de procurare a energiei nu mai mic de 0,55 lei kWh, fără TVA”, cu prezentarea Ofertei de procurare a energiei până pe 30 aprilie.

Era zi de joi, respectiv companiile trebuiau să se grăbească, pentru că aveau doar o zi la dispoziţie pentru a depune oferta. Ba chiar trebuiau să acţioneze în regim de urgenţă.

Perioada și așa scurtă includea în mod suspect data de prezentare a ofertelor într-o zi declarată anterior de Guvern drept zi de odihnă (30 aprilie), aceasta fiind precedată de alte două zile nelucrătoare (sâmbătă și duminică), urmată de ziua de 1 mai, la fel liberă.

Cele şase întreprinderi din sector (patru de stat şi două private) cărora le-a fost expediată cererea de ofertă erau - SA Energocom, IS Moldelectrica, SA RED Union Fenosa, SA RED-Nord, SRL Gas Natural Fenosa Furnizare Energie și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord).

Autorităţile au stimulat concurenţa neloială

Potrivit unui răspuns oferit în 2018 pentru Mold-street de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, au depus oferta cinci companii (în termen - patru, din care a fost desemnat câştigător FEE Nord, cu care „întreprinderea a încheiat un contract pentru furnizarea energiei electrice pe un termen de un an”. 

Drept motiv pentru respingerea ofertei GNF Furnizare Energie a fost faptul că aceasta a fost expediată cu întârziere, abia pe 3 mai.

Menţionăm că anterior de reglementarea activităţii Centralei de la Costeşti se ocupa Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), dar odată cu intrarea în vigoare în 2016, a Legii cu privire la energia electrică, Agenția nu mai este responsabilă de aprobarea tarifului la energia produsă la centralele hidroelectrice, inclusiv la Nodul Hidroenergetic Costeşti.

Astfel, conform prevederilor Legii, prețul la curentul electric produsă de Nodul Hidroenergetic Costești nu este unul reglementat, iar energia „este comercializată la prețuri negociate, rezultate din cerere și ofertă pe piețele de energie electrică,” explica anul trecut Ministerul Economiei. Între timp întreprinderea a ajuns în subordinea Agenţiei Proprietăţii Publice.

Menţionăm că prin această acţiune, anul trecut statul a favorizat o întreprindere deţinută de el, stimulând concurenţa neloială. În cazul licitaţiei din acest an este însă mai dificil de afirmat acelaşi lucru.

Consumatorii casnici nu mai au acces la energia ieftină

De notat că până în luna aprilie 2018, energia generată de Nodul Hidroenergetic Costești era partajată între furnizorii de energie la tarife reglementate și consumatorii eligibili conform cotelor părți stabilite în Hotărâri anuale ale Consiliului de Administrație al ANRE, de rând cu energia produsă de Termoelectrica și CET Nord, toți acești producători fiind surse reglementate de ANRE.

Astfel era asigurat un tratament echitabil și nediscriminatoriu în raport cu furnizorii de energie, care cumpărau proporțional atât energia mai ieftină de la Nodul Hidroenergetic Costești, cât și cea mai scumpă de la CET-urile locale, care funcționează sezonier în ciclu mixt de cogenerare a agentului termic și a energiei electrice.

Însă în 2017, ANRE a decis, fără să publice o hotărâre şi să anunțe despre aceasta operatorii, să schimbe regulile stabilite și respectate ani la rând, excluzând Nodul Hidroenergetic Costești din lista furnizorilor reglementați.

În consecinţă unul din efectele acestor acţiuni a fost faptul că energia ieftină produsă de Centrala de la Costeşti a ajuns pe piaţa liberă şi de ea beneficiază doar consumatori industriali şi comerciali, nu şi cei casnici.