13 ianuarie, 09:43
3
549

Datoria Moldovagaz către Gazprom, piedică pentru contractarea unui credit

13 ianuarie, 09:43
3
549

Moldovagaz are probleme la contractarea unui împrumut pentru a plăti o parte din consumul curent pe ianuarie către Gazprom de la instituții bancare din cauza datoriei istorice mari față de gigantul rusesc.

Datoria Moldovagaz către Gazprom, piedică pentru contractarea unui creditColaj: știri.md

Contractarea unui credit de către Moldovagaz este una dintre soluțiile discutate de către Comisia pentru Situații Excepționale pe 11 ianuarie, transmite Știri.md cu referire la Anticorupție.md.

Problema constă în faptul că Moldovagaz este obligată să achite 50% din factura de consum pe luna decembrie și alte 50% în avans din gazele pe care urmează să le consume în ianuarie.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a afirmat că Moldovagaz trebuie să își rezolve problema de lichidități și să nu mai aștepte Guvernul să îi acopere datoriile către Gazprom.

„În primul rând, tariful nu acoperă prețul de achiziție, iar în al doilea rând, există un decalaj permanent, din cauza că plata trebuie să o faci astăzi, dar banii îi încasezi abia peste o lună – o lună și jumătate. În situația aceasta, statul trebuie să se asigure că tarifele acoperă cheltuieli efective și că oamenii au bani și pot plăti la timp factura”, a explicat el pentru G4media.

În asemenea condiții, compania-fiică a Gazprom informează că există riscul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale și că lucrează împreună cu Guvernul pentru a preveni o astfel de situație.

„Condițiile contractuale de plată pentru gazul furnizat nu s-au modificat de la semnarea documentului, în 2007, iar practica de plată a livrărilor, aplicată în cazul Republicii Moldova, este larg răspândită”, a explicat Moldovagaz obligațiile contractuale cu Gazprom într-un comunicat publicat pe 12 ianuarie.

Ministerul Finanțelor a anunțat că va analiza opțiunile legale existente privind amânarea plății TVA de către Moldovagaz pentru o perioadă scurtă, astfel asigurând compania cu lichidități necesare pentru plățile curente.

Moldovagaz are o datorie pentru malul drept al Nistrului de circa 700 de milioane de dolari, în timp ce pentru Transnistria de peste 7 miliarde de dolari.

Contractarea unui credit de către Moldovagaz este una dintre soluțiile discutate de către Comisia pentru Situații Excepționale pe 11 ianuarie, transmite Știri.md cu referire la Anticorupție.md.

Problema constă în faptul că Moldovagaz este obligată să achite 50% din factura de consum pe luna decembrie și alte 50% în avans din gazele pe care urmează să le consume în ianuarie.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a afirmat că Moldovagaz trebuie să își rezolve problema de lichidități și să nu mai aștepte Guvernul să îi acopere datoriile către Gazprom.

„În primul rând, tariful nu acoperă prețul de achiziție, iar în al doilea rând, există un decalaj permanent, din cauza că plata trebuie să o faci astăzi, dar banii îi încasezi abia peste o lună – o lună și jumătate. În situația aceasta, statul trebuie să se asigure că tarifele acoperă cheltuieli efective și că oamenii au bani și pot plăti la timp factura”, a explicat el pentru G4media.

În asemenea condiții, compania-fiică a Gazprom informează că există riscul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale și că lucrează împreună cu Guvernul pentru a preveni o astfel de situație.

„Condițiile contractuale de plată pentru gazul furnizat nu s-au modificat de la semnarea documentului, în 2007, iar practica de plată a livrărilor, aplicată în cazul Republicii Moldova, este larg răspândită”, a explicat Moldovagaz obligațiile contractuale cu Gazprom într-un comunicat publicat pe 12 ianuarie.

Ministerul Finanțelor a anunțat că va analiza opțiunile legale existente privind amânarea plății TVA de către Moldovagaz pentru o perioadă scurtă, astfel asigurând compania cu lichidități necesare pentru plățile curente.

Moldovagaz are o datorie pentru malul drept al Nistrului de circa 700 de milioane de dolari, în timp ce pentru Transnistria de peste 7 miliarde de dolari.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

29 dec, 2021 17:15
3
898

Agenția Proprietății Publice va audita datoria Moldovagaz către Gazprom

29 dec, 2021 17:15
3
898

Guvernul a decis efectuarea auditului independent al datoriei S.A. Moldovagaz față de Gazprom și compania Factoring-Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.

Agenția Proprietății Publice va audita datoria Moldovagaz către GazpromColaj: știri.md

Executivul a delegat Agenției Proprietății Publice sarcina de achiziționare a serviciului de audit independent, pentru auditarea datoriei Moldovagaz către Gazprom, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

APP va crea un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Justiției și ai Ministerului Finanțelor, pentru organizarea procedurii de achiziție.

Moldovagaz are o datorie istorică față de Gazprom pentru gaze livrate consumatorilor din Moldova.

Guvernul, în calitate de deținător a 35,33% din numărul total de acțiuni ale Moldovagaz, consideră necesară efectuarea unui audit, în vederea verificării corespunderii datoriei față de furnizorii externi cu situația reală.

Implementarea proiectului va fi asigurată din mijloacele prevăzute în Fondul de Rezervă al Guvernului.

Executivul a delegat Agenției Proprietății Publice sarcina de achiziționare a serviciului de audit independent, pentru auditarea datoriei Moldovagaz către Gazprom, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

APP va crea un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Justiției și ai Ministerului Finanțelor, pentru organizarea procedurii de achiziție.

Moldovagaz are o datorie istorică față de Gazprom pentru gaze livrate consumatorilor din Moldova.

Guvernul, în calitate de deținător a 35,33% din numărul total de acțiuni ale Moldovagaz, consideră necesară efectuarea unui audit, în vederea verificării corespunderii datoriei față de furnizorii externi cu situația reală.

Implementarea proiectului va fi asigurată din mijloacele prevăzute în Fondul de Rezervă al Guvernului.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 dec, 2021 08:34
10
9 976

Cum Moldova a răscumpărat o datorie de 140 milioane: 3 doamne la Gazprom

24 dec, 2021 08:34
10
9 976

Istoria de aproape 30 de ani a relaţiilor dintre autoritățile Republicii Moldova și gigantul rus Gazprom este plină nu doar de şantaj cu sistarea livrărilor de gaze sau de cedarea activelor gaziere în contul datoriilor, dar şi de succese despre care se vorbeşte mai puţin.

Cum Moldova a răscumpărat o datorie de 140 milioane: 3 doamne la GazpromFoto: vedomosti.ru

Unul dintre aceste succese este răscumpărarea unei datorii faţă de Gazprom la un preţ de 4 ori mai mic. Printre arhitecţii acestui succes sunt trei doamne.

În vara anului 1999, trei funcţionare din Republica Moldova au mers la Moscova, la sediul Gazprom. Vizita lor însă era una neoficială, strict confidenţială şi de ea ştiau doar câteva persoane de la Chişinău. Nici conducerea Gazpromului nu ştia cine sunt de fapt cele trei femei.

Motivul vizitei era răscumpărarea la un preţ mai mic a unei datorii de circa 160 milioane de dolari, pe care ţara noastră nu o putea plăti. Mold-Street.com a reconstituit povestea acestei operaţiuni necunoscute.

Primul conflict al gazelor

La doar câteva luni de la proclamarea independenţei, Republica Moldova s-a confruntat cu probleme în asigurarea cu gaze. În iunie 1992, Chişinăul şi centrul ţării, pe seama căruia revenea peste 50% din consum din Republica Moldova (malul drept al Nistrului), s-a pomenit fără gaze. 

Autorităţile secesioniste din raioanele de est au blocat livrările, închizând robinetul 26A în apropiere de Tiraspol. Astfel a fost întreruptă pentru totdeauna furnizarea de gaze prin conducta magistrală Odesa-Tiraspol-Chişinău.

A fost primul conflict legat de gazele naturale în spaţiul postsovietic, care s-a produs din motive politice. Era exact în timpul conflictului armat de la Nistru. Pentru asigurarea fiabilă cu gaze naturale a Chişinăului şi raioanelor din centrul Moldovei, atunci a fost reconstruit de urgenţă un segment din conducta Râbniţa-Chişinău, care însă trece prin zone cu risc mare de alunecări de teren, ceea ce punea în pericol livrările. În următorii ani, din diverse motive, livrările de gaze către Moldova au fost întrerupte de câteva ori.

În noiembrie 1994, din cauza unei datorii de 220 de milioane de dolari, Gazprom a sistat livrările. Furnizarea a fost deblocată doar după ce Moldova a acceptat să creeze împreună cu Gazprom o întreprindere mixtă, căreia Chişinăul i-a cedat conductele magistrale de export. Tot atunci a fost creat şi concernul Moldova-Gaz (a nu se confunda cu SA Moldovagaz creată în mai 1999). 

Datoriile şi emiterea de obligaţiuni de stat de 140 de milioane dolari

Pentru a soluţiona chestiunea datoriilor la gaze, acumulate în anii 1994-1996, pe 18 iulie 1996 a fost semnat un nou acord între Guvernul Republicii Moldova şi Gazprom.

Cu toate acestea, în următorii ani Republica Moldova acumulează noi datorii de sute de milioane de dolari faţă de Gazprom, pentru că nu era în stare să achite integral consumul de gaze, iar o serie de plăţi se făceau prin barter. Aşa că ţara risca, în continuare, să rămână fără metan.

Una dintre măsurile luate de Guvernul condus de agrarianul Andrei Sangheli a fost restructurarea datoriei Republicii Moldova pentru livrările de gaze, prin emiterea de către Ministerul Finanțelor şi transmiterea către Gazprom a hârtiilor de valoare în sumă de 140 milioane dolari.

Acordul prevedea rambursarea în rate, în decurs de 7 ani a datoriei la o dobândă de 7,5%, iar plata se făcea prin metoda cuponului, cu 2 ani de graţie. Adică Moldova a emis hârtii de valoare (obligaţiuni) la care erau ataşate cupoane. La plata unei rate, de exemplu, de 70.000 de dolari, se tăia și cuponul şi respectiv datoria scădea.

Doar că, din cauza problemelor economice, Republica Moldova a reuşit să facă doar câteva plăţi, după care a venit criza din 1998 din Rusia, deprecierea leului etc., şi nu mai era în stare să continue plățile, iar către anul 1999 doar la aceste obligaţiuni datoria cu dobânzi a crescut la peste 160 de milioane de dolari.

Inflaţia anuală era de 40%, salariul mediu – de doar 300 lei, după ce în toamna anului 1998 cursul leului s-a prăbuşit de la 4,7 lei dolari în august la peste 10 lei în noiembrie 1998.

Soluția de răscumpărare a datoriei

Economistul Alexandr Muravschi, care în 1999 era vicepremier în Guvernul condus de Ion Sturza spune că fiind responsabil şi de sectorul energetic a dus negocieri dificile cu Gazprom, încercând să obţine atât tarife mai mici, cât şi amânarea unor plăţi etc.

"Dar cu fiecare zi era din ce în ce mai greu de făcut. Acest lucru este de înțeles. Rusia și Gazprom erau ele însele în pragul falimentului. Și atunci, în cadrul uneia dintre discuțiile premierului Ion Sturza cu reprezentanții Băncii Mondiale, s-a născut ideea de a răscumpăra datoria de la Gazprom cu discount. 

Banca Mondială era gata să ne acorde un împrumut în condiţii favorabile pentru asta. Singura problemă era că pentru aceasta era nevoie de o întreagă operațiune pentru ca Gazprom să nu afle că noi suntem cei care le cumpărăm", povesteşte fostul vicepremier.

Potrivit lui Muravschi, dacă Gazprom afla că Moldova are bani, ar fi cerut ca ei să meargă la plata unei părți din datorie și ar fi continuat să preseze autorităţile de la Chişinău să achite restul. Astfel că Moldova putea rămâne cu datoria, iar dobânda la obligațiuni ar fi continuat să crească. 

„Deservirea acestor obligaţiuni era cea mai stringentă problemă. Pentru că Gazpromul putea în orice moment să-ți închidă și robinetul. Deci, când tu ai o datorie externă față de un creditor și acela are niște instrumente cu care să te preseze, inclusiv de ordin economic, poți întâmpina dificultăți ulterioare. De aceea, una din oportunități era ca noi să găsim o soluție cum să răscumpărăm această datorie”, explică Valentina Badrajan, vice-ministru al Finanţelor în acea perioadă (1998-1999).

„Operaţiunea trebuia realizată cât mai operativ, pentru că Gazprom cesionase hârtiile unei bănci, care ajunsese în faliment şi care căuta să încaseze ceva bani din hârtiile de valoare emise de Republica Moldova”, detaliază Mariana Durleşteanu, fostă ministră a Finanţelor în perioada martie 2008 – septembrie 2009.

Soluţia cu răscumpărarea hârtiilor de la Gazprom era recomandată şi de experţii străini.

„Anual Republica Moldova recepţionează gaze naturale în valoare de 250 milioane de dolari, dar achită doar 25-30 la sută. 

Conform situaţiei de la 1 decembrie 1997, datoriile consumatorilor din Republica Moldova fata de Gazprom constituie peste 350 milioane dolari, dintre care două treimi constituie datoriile Transnistriei. 

Penalitatea pentru plata întârziată pe anii 1994-1997 se estimează la 160 milioane dolari, dintre care peste o jumătate revin Transnistriei”, se menţiona în Master-planul pentru sectorul gazier al Chişinăului, elaborat de experţii USAID în 1998. 

Totodată, ei recomandau ca în decursul anilor 1999-2003 Republica Moldova să-şi răscumpere obligaţiile de 140 milioane de dolari, emise şi transmise la Gazprom pentru restructurarea datoriilor. Or, datoria de stat ajunsese la circa 70% din PIB.

Trei doamne la Gazprom

În situaţia critică de atunci, autorităţile au mers la un tertip, ca să răscumpere aceste obligaţiuni la un preţ mai mic decât valoarea de emitere. Or, era evident că Gazprom ar fi dorit să obţină un preţ mai mare dacă încerca să o facă cineva de la Chișinău.

Aşa că în timp ce Ministerul Finanţelor în frunte cu Anatol Arapu se ocupau de identificarea băncii ce va intermedia tranzacţia, Alexandr Muravschi se "plângea" la Gazprom de dificultăţile financiare, cerând îndurare şi amânarea unor plăţi.

Pregătirile pentru această operaţiune au durat câteva luni în primăvara-vara anului 1999, în timpul Guvernului condus de Ion Sturza, iar despre intenția de a realiza tranzacția cunoșteau un număr limitat de persoane – 7-8 persoane din Ministerul Finanțelor, Banca Naţională a Moldovei și Guvern. Aceștia au participat la consultări, negocieri, atât în țară, cât și în afară, și s-au ocupat de pregătirea unor documente relevante.

„În acest context, au avut loc consultări cu FMI și Banca Mondială, cea din urmă oferindu-ne și suport prin acordarea unui împrumut, care urma să fie redirecționat la răscumpărarea datoriei”, susţine Valentina Badrajan.

Mai întâi a fost identificat un intermediar, acesta fiind o subdiviziune din cadrul băncii Credite Agricole din Franţa, care trebuia „să cumpere obligaţiunile”, evident că nu pe gratis (comisionul a fost de peste un milion de dolari), apoi s-a mers la Moscova.

Alexandr Muravschi spune că aici un rol important la jucat Anatolie Arapu, ministru al Finanţelor în Guvernul Sturza, care a reuşit să negocieze un comision de 5 ori mai mic, decât pretindeau francezii.

"În capitala Federației Ruse însă au plecat trei doamne inteligente si fermecatoare, care au jucat un rol imens in negocieri şi au fost eroinele acestei operatiuni", adaugă Muravschi.

Este vorba de Valentina Badrajan, fostă vice-ministră a Finanţelor, Veronica Bacalu, vice-guvernatoare la Banca Națională (în prezent activează la FMI) și Mariana Durleșteanu, care era pe atunci șefa unui Departament la Ministerul Finanțelor.

Expremierul Ion Sturza povestea într-un interviu pentru Europa Liberă că cele trei doamne au mers la Moscova din numele băncii franceze, cei de la Gazprom crezând că sunt niște franțuzoiace. 

„Iată noi, trei doamne care trebuiau să realizeze misiunea. Am avut doi însoțitori de la organele speciale, care ne-au asigurat protecția. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Valeriu Bobuțac, a fost informat de guvern că avem o misiune specială, dar nu cunoștea scopul misiunii”, povesteşte Valentina Badrajan, în prezent directoare executivă a Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova.

La un pas de eşec

La Moscova au venit şi reprezentanţii băncii franceze care urmau să semneze tranzacţia cu Gazprom şi banca afiliată acestuia, căreia îi fuseseră transmise obligaţiunile. În acest scop francezii au închiriat un oficiu în capitala Rusiei, unde în aşteptarea semnării tranzacţiei cu Gazprom, au stat şi cele trei doamne, care imediat trebuiau să facă tranzacția cu francezii.

„Deci ei trebuiau să se întâlnească cu cei de la Gazprom și într-o perioadă nu foarte lungă să rezolve problema. Urmau să vină acolo cu documentele, ca noi să continuăm mai departe tranzacția. Am stat însă 3 ore în plus. Nu puteam lua legătura cu nimeni, nimeni nu ne informa. O parte din reprezentanții băncii franceze erau cu noi, dar cei mai importanți cu care trebuia să facem tranzacția erau duși acolo, la Gazprom”, relatează Badrajan.

În final, bancherii francezi au revenit împreună cu un reprezentant de-al ruşilor, la care francezii, când trebuiau să le transmită lor obligațiunile, au spus că vor ca emitentul acestor obligațiuni, adică Ministerul Finanțelor al Moldovei, să fie prezent și să recunoască aceste obligațiuni.

„Și atunci am intrat eu în acel birou, unde ei făceau deja tranzacția de transmitere fizică a obligațiunilor și trebuia să recunosc că acestea sunt obligațiuni ale Republicii Moldova. La un moment, am avut senzația că rușii simt că ceva nu e în regulă, pentru că au spus că vor să mai discute ceva. Au ieșit, au sunat nu știu unde, iar noi am rămas cu francezii. Aceştia ne zic: „Voi le veți număra sau le luați așa?” Eu le-am răspuns că am dori să le numărăm, dar francezii au spus: dacă vă apucați să le numărați, ei deodată vor înțelege că voi le răscumpărați și tranzacția poate să eșueze. Aşa că am zis că vreau time out. Am ieșit și am discutat cu Veronica Bacalu să vedem ce facem, ne asumăm riscul și nu facem nimic. Am avut o propunere: ca din fiecare serie să scoatem o obligațiune să vedem, pentru că dacă lipsea o obligațiune însemna minus 70.000 de dolari. Adică noi am făcut un control selectiv”, își amintește Valentina Badrajan.

Mariana Durleşteanu spune că, la un moment, cineva din grupul de negociatori din Rusia a recunoscut-o.

„M-au invitat într-o cameră separată... Ei s-au prins că facem tranzacţia cu francezii şi îmi cereau să semnez un document ce le-ar fi permis să reverseze tranzacţia. Era un risc major, pentru că noi deja transferasem banii pe contul francezilor. Atunci, nu aveam telefon mobil. În acel moment, premierul Ion Sturza l-a sunat pe cineva dintre francezi care mi-a transmis telefonul, să vorbesc, el încurajându-mă. Aşa că am refuzat să semnez un careva document. Este adevărat că şi rușii erau presaţi și ei de timp, pentru a face tranzacţia şi de a obţine banii, pentru că trebuiau să facă anumite plăţi”, susține Mariana Durleşteanu.

La tăiat cupoane

Erau 2.000 de obligaţiuni, a câte 70.000 de dolari valoarea nominală, care fusese păstrate la Gazprom şi care necesitau a fi numărate şi verificate, pentru că erau de diferite serii. După plecarea ruşilor, cele trei doamne au rămas cu francezii ca să încheie tranzacția de preluare de la ei a obligaţiunilor, respectiv să transfere banii, care veneau de la Banca Mondială.

Aşa a început a doua parte a operaţiunii, cea tehnică. Adică, obligaţiunile urmau a fi verificate şi tăiate, la fel şi cupoanele ataşate la ele.

„Dacă veneam la aeroport și treceam cu ele netăiate, rușii ne puneau iar să plătim. Decupate, ele nu-s valabile, dar dacă au cupon, ți le înaintează la plată, fiindcă la dânșii era scadența cine știe hăt și ele erau în vigoare. Și acolo în biroul unde au avut loc negocierile ne-au adus un aparat ca de la tipografie și pentru prima dată în viață am tăiat obligațiuni.... Ne-am întors dimineață la orele 4, la ambasadă. Ambasadorul ne-a așteptat, pentru că noi am sunat să ne trimită o mașină. Eram obosite total...”, precizează ex-viceministra.

Potrivit Marianei Durleșteanu, la ambasada au dormit „cu hârtiile sub cap”, de teamă: liniştea a venit doar după ce au revenit în Republica Moldova, iar sacii cu obligaţiunile tăiate au ajuns la Ministerul Finanţelor de la Chişinău.

Cei implicaţi în această operaţiune spun că, fără suportul instituţiilor internaţionale, aceasta nu reuşea:

„Noi n-aveam bani. Trebuia să facem tranzacția. Prima, trebuia să treacă tranzacția între francezi și ruși, dar în același timp noi negociasem și cu Banca Mondială ca să ne dea bani. Ea a fost creditorul nostru! Am luat 35 milioane de dolari, pe care i-am plătit Gazprom-ului pentru obligaţiunile de 140 milioane de dolari, plus dobânzi de întârziere. Erau aproape 162 de milioane de dolari”, adaugă Badrajan.

Altfel spus, datoria a fost răscumpărată la un preţ de 4,5 ori mai mic. Pe scurt, aceasta operaţiune arată aproximativ astfel: în 1996, Republica Moldova a emis obligaţiuni în valoare de 140 milioane de dolari la o dobândă de 7,5%, în contul datoriilor la gaze.

În 1999, ca urmare a neplăţilor, această datorie trecuse de 160 milioane de dolari. Gazprom a transmis drepturile de recuperare unei bănci, iar Guvernul Republicii Moldova prin intermediul unei bănci franceze a răscumpărat obligaţiunile contra sumei de 35 milioane de dolari.

Eșecul tranzacției putea duce la defaultul ţării

Menţionăm aici că, la acel moment, această datorie era practic egală cu toate rezervele valutare al BNM.

Deşi a fost una dintre cele mai spectaculoase operaţiuni şi încă multe elemente ale ei rămân confidenţiale, participanţii la ea nu au fost menţionaţi în mod special pentru contribuţia adusă. De altfel, dacă nu reuşea operaţiunea, apoi practic tot sistemul energetic al ţării putea ajunge sub controlul ruşilor, iar țara putea intra în default, adică în incapacitate de plată.

O hotărâre de Guvern din vara anului 1999 prevedea, între altele, că mijloacele obţinute din privatizarea întreprinderilor sectorului electroenergetic să fie folosite la plata obligaţiunilor de 140 milioane dolari. 

Cei de la Gazprom, deşi au aflat că în realitate autorităţile Republicii Moldova au răscumpărat obligațiunile, nu au arătat deschis că ar fi supăraţi de aceasta.

Este adevărat că nici Guvernul Sturza nu a rezistat mult, fiind demis la începutul lunii noiembrie 1999.

Datoriile faţă de Gazprom rămân o problemă majoră

Pe de altă parte, un studiu realizat de experţii Tudor Şoitu şi Sergiu Tofilat de la Watcdog constată în baza actelor de verificare dintre Moldovagaz şi Gazprom, că de fapt Republica Moldova (de pe malul drept al Nistrului) a achitat consumul de gaze din anii 1995-1996, iar obligaţiile emise de Guvern ar fi fost utilizate de concernul rus la stingerea datoriilor regiunii separatiste.

Problemele legate de plata gazelor nu au fost eliminate şi în toamna anului 1999 a urmat noi negocieri dificile cu Gazprom privind restructurarea datoriilor pentru anul 1997 prin emiterea de cambii în valoare de 90 milioane de dolari.

Şi acestea vor fi răscumpărate peste câţiva ani, dar deja direct de la Gazprom, la un preţ de 56 de cenţi pentru un dolar. Și aici negocierile au durat câteva luni.

„Le-am răscumpărat, spunându-le celor de la Gazprom că, dacă nu acceptă, mergem la Clubul de la Paris şi o să stea în rând cu restul creditorilor, pentru a obține o parte din banii pe care îi datoram”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Clubul de la Paris este un grup informal de creditori oficiali, al cărui rol este de a găsi soluții coordonate și durabile la dificultățile de plată întâmpinate de țările debitoare.

Menţionăm că chestiunea datoriilor la plata gazelor livrate de Gazprom aşa şi nu a fost soluţionată nici până acum, şi ea continuă să fie o problemă majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

Unul dintre aceste succese este răscumpărarea unei datorii faţă de Gazprom la un preţ de 4 ori mai mic. Printre arhitecţii acestui succes sunt trei doamne.

În vara anului 1999, trei funcţionare din Republica Moldova au mers la Moscova, la sediul Gazprom. Vizita lor însă era una neoficială, strict confidenţială şi de ea ştiau doar câteva persoane de la Chişinău. Nici conducerea Gazpromului nu ştia cine sunt de fapt cele trei femei.

Motivul vizitei era răscumpărarea la un preţ mai mic a unei datorii de circa 160 milioane de dolari, pe care ţara noastră nu o putea plăti. Mold-Street.com a reconstituit povestea acestei operaţiuni necunoscute.

Primul conflict al gazelor

La doar câteva luni de la proclamarea independenţei, Republica Moldova s-a confruntat cu probleme în asigurarea cu gaze. În iunie 1992, Chişinăul şi centrul ţării, pe seama căruia revenea peste 50% din consum din Republica Moldova (malul drept al Nistrului), s-a pomenit fără gaze. 

Autorităţile secesioniste din raioanele de est au blocat livrările, închizând robinetul 26A în apropiere de Tiraspol. Astfel a fost întreruptă pentru totdeauna furnizarea de gaze prin conducta magistrală Odesa-Tiraspol-Chişinău.

A fost primul conflict legat de gazele naturale în spaţiul postsovietic, care s-a produs din motive politice. Era exact în timpul conflictului armat de la Nistru. Pentru asigurarea fiabilă cu gaze naturale a Chişinăului şi raioanelor din centrul Moldovei, atunci a fost reconstruit de urgenţă un segment din conducta Râbniţa-Chişinău, care însă trece prin zone cu risc mare de alunecări de teren, ceea ce punea în pericol livrările. În următorii ani, din diverse motive, livrările de gaze către Moldova au fost întrerupte de câteva ori.

În noiembrie 1994, din cauza unei datorii de 220 de milioane de dolari, Gazprom a sistat livrările. Furnizarea a fost deblocată doar după ce Moldova a acceptat să creeze împreună cu Gazprom o întreprindere mixtă, căreia Chişinăul i-a cedat conductele magistrale de export. Tot atunci a fost creat şi concernul Moldova-Gaz (a nu se confunda cu SA Moldovagaz creată în mai 1999). 

Datoriile şi emiterea de obligaţiuni de stat de 140 de milioane dolari

Pentru a soluţiona chestiunea datoriilor la gaze, acumulate în anii 1994-1996, pe 18 iulie 1996 a fost semnat un nou acord între Guvernul Republicii Moldova şi Gazprom.

Cu toate acestea, în următorii ani Republica Moldova acumulează noi datorii de sute de milioane de dolari faţă de Gazprom, pentru că nu era în stare să achite integral consumul de gaze, iar o serie de plăţi se făceau prin barter. Aşa că ţara risca, în continuare, să rămână fără metan.

Una dintre măsurile luate de Guvernul condus de agrarianul Andrei Sangheli a fost restructurarea datoriei Republicii Moldova pentru livrările de gaze, prin emiterea de către Ministerul Finanțelor şi transmiterea către Gazprom a hârtiilor de valoare în sumă de 140 milioane dolari.

Acordul prevedea rambursarea în rate, în decurs de 7 ani a datoriei la o dobândă de 7,5%, iar plata se făcea prin metoda cuponului, cu 2 ani de graţie. Adică Moldova a emis hârtii de valoare (obligaţiuni) la care erau ataşate cupoane. La plata unei rate, de exemplu, de 70.000 de dolari, se tăia și cuponul şi respectiv datoria scădea.

Doar că, din cauza problemelor economice, Republica Moldova a reuşit să facă doar câteva plăţi, după care a venit criza din 1998 din Rusia, deprecierea leului etc., şi nu mai era în stare să continue plățile, iar către anul 1999 doar la aceste obligaţiuni datoria cu dobânzi a crescut la peste 160 de milioane de dolari.

Inflaţia anuală era de 40%, salariul mediu – de doar 300 lei, după ce în toamna anului 1998 cursul leului s-a prăbuşit de la 4,7 lei dolari în august la peste 10 lei în noiembrie 1998.

Soluția de răscumpărare a datoriei

Economistul Alexandr Muravschi, care în 1999 era vicepremier în Guvernul condus de Ion Sturza spune că fiind responsabil şi de sectorul energetic a dus negocieri dificile cu Gazprom, încercând să obţine atât tarife mai mici, cât şi amânarea unor plăţi etc.

"Dar cu fiecare zi era din ce în ce mai greu de făcut. Acest lucru este de înțeles. Rusia și Gazprom erau ele însele în pragul falimentului. Și atunci, în cadrul uneia dintre discuțiile premierului Ion Sturza cu reprezentanții Băncii Mondiale, s-a născut ideea de a răscumpăra datoria de la Gazprom cu discount. 

Banca Mondială era gata să ne acorde un împrumut în condiţii favorabile pentru asta. Singura problemă era că pentru aceasta era nevoie de o întreagă operațiune pentru ca Gazprom să nu afle că noi suntem cei care le cumpărăm", povesteşte fostul vicepremier.

Potrivit lui Muravschi, dacă Gazprom afla că Moldova are bani, ar fi cerut ca ei să meargă la plata unei părți din datorie și ar fi continuat să preseze autorităţile de la Chişinău să achite restul. Astfel că Moldova putea rămâne cu datoria, iar dobânda la obligațiuni ar fi continuat să crească. 

„Deservirea acestor obligaţiuni era cea mai stringentă problemă. Pentru că Gazpromul putea în orice moment să-ți închidă și robinetul. Deci, când tu ai o datorie externă față de un creditor și acela are niște instrumente cu care să te preseze, inclusiv de ordin economic, poți întâmpina dificultăți ulterioare. De aceea, una din oportunități era ca noi să găsim o soluție cum să răscumpărăm această datorie”, explică Valentina Badrajan, vice-ministru al Finanţelor în acea perioadă (1998-1999).

„Operaţiunea trebuia realizată cât mai operativ, pentru că Gazprom cesionase hârtiile unei bănci, care ajunsese în faliment şi care căuta să încaseze ceva bani din hârtiile de valoare emise de Republica Moldova”, detaliază Mariana Durleşteanu, fostă ministră a Finanţelor în perioada martie 2008 – septembrie 2009.

Soluţia cu răscumpărarea hârtiilor de la Gazprom era recomandată şi de experţii străini.

„Anual Republica Moldova recepţionează gaze naturale în valoare de 250 milioane de dolari, dar achită doar 25-30 la sută. 

Conform situaţiei de la 1 decembrie 1997, datoriile consumatorilor din Republica Moldova fata de Gazprom constituie peste 350 milioane dolari, dintre care două treimi constituie datoriile Transnistriei. 

Penalitatea pentru plata întârziată pe anii 1994-1997 se estimează la 160 milioane dolari, dintre care peste o jumătate revin Transnistriei”, se menţiona în Master-planul pentru sectorul gazier al Chişinăului, elaborat de experţii USAID în 1998. 

Totodată, ei recomandau ca în decursul anilor 1999-2003 Republica Moldova să-şi răscumpere obligaţiile de 140 milioane de dolari, emise şi transmise la Gazprom pentru restructurarea datoriilor. Or, datoria de stat ajunsese la circa 70% din PIB.

Trei doamne la Gazprom

În situaţia critică de atunci, autorităţile au mers la un tertip, ca să răscumpere aceste obligaţiuni la un preţ mai mic decât valoarea de emitere. Or, era evident că Gazprom ar fi dorit să obţină un preţ mai mare dacă încerca să o facă cineva de la Chișinău.

Aşa că în timp ce Ministerul Finanţelor în frunte cu Anatol Arapu se ocupau de identificarea băncii ce va intermedia tranzacţia, Alexandr Muravschi se "plângea" la Gazprom de dificultăţile financiare, cerând îndurare şi amânarea unor plăţi.

Pregătirile pentru această operaţiune au durat câteva luni în primăvara-vara anului 1999, în timpul Guvernului condus de Ion Sturza, iar despre intenția de a realiza tranzacția cunoșteau un număr limitat de persoane – 7-8 persoane din Ministerul Finanțelor, Banca Naţională a Moldovei și Guvern. Aceștia au participat la consultări, negocieri, atât în țară, cât și în afară, și s-au ocupat de pregătirea unor documente relevante.

„În acest context, au avut loc consultări cu FMI și Banca Mondială, cea din urmă oferindu-ne și suport prin acordarea unui împrumut, care urma să fie redirecționat la răscumpărarea datoriei”, susţine Valentina Badrajan.

Mai întâi a fost identificat un intermediar, acesta fiind o subdiviziune din cadrul băncii Credite Agricole din Franţa, care trebuia „să cumpere obligaţiunile”, evident că nu pe gratis (comisionul a fost de peste un milion de dolari), apoi s-a mers la Moscova.

Alexandr Muravschi spune că aici un rol important la jucat Anatolie Arapu, ministru al Finanţelor în Guvernul Sturza, care a reuşit să negocieze un comision de 5 ori mai mic, decât pretindeau francezii.

"În capitala Federației Ruse însă au plecat trei doamne inteligente si fermecatoare, care au jucat un rol imens in negocieri şi au fost eroinele acestei operatiuni", adaugă Muravschi.

Este vorba de Valentina Badrajan, fostă vice-ministră a Finanţelor, Veronica Bacalu, vice-guvernatoare la Banca Națională (în prezent activează la FMI) și Mariana Durleșteanu, care era pe atunci șefa unui Departament la Ministerul Finanțelor.

Expremierul Ion Sturza povestea într-un interviu pentru Europa Liberă că cele trei doamne au mers la Moscova din numele băncii franceze, cei de la Gazprom crezând că sunt niște franțuzoiace. 

„Iată noi, trei doamne care trebuiau să realizeze misiunea. Am avut doi însoțitori de la organele speciale, care ne-au asigurat protecția. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Valeriu Bobuțac, a fost informat de guvern că avem o misiune specială, dar nu cunoștea scopul misiunii”, povesteşte Valentina Badrajan, în prezent directoare executivă a Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova.

La un pas de eşec

La Moscova au venit şi reprezentanţii băncii franceze care urmau să semneze tranzacţia cu Gazprom şi banca afiliată acestuia, căreia îi fuseseră transmise obligaţiunile. În acest scop francezii au închiriat un oficiu în capitala Rusiei, unde în aşteptarea semnării tranzacţiei cu Gazprom, au stat şi cele trei doamne, care imediat trebuiau să facă tranzacția cu francezii.

„Deci ei trebuiau să se întâlnească cu cei de la Gazprom și într-o perioadă nu foarte lungă să rezolve problema. Urmau să vină acolo cu documentele, ca noi să continuăm mai departe tranzacția. Am stat însă 3 ore în plus. Nu puteam lua legătura cu nimeni, nimeni nu ne informa. O parte din reprezentanții băncii franceze erau cu noi, dar cei mai importanți cu care trebuia să facem tranzacția erau duși acolo, la Gazprom”, relatează Badrajan.

În final, bancherii francezi au revenit împreună cu un reprezentant de-al ruşilor, la care francezii, când trebuiau să le transmită lor obligațiunile, au spus că vor ca emitentul acestor obligațiuni, adică Ministerul Finanțelor al Moldovei, să fie prezent și să recunoască aceste obligațiuni.

„Și atunci am intrat eu în acel birou, unde ei făceau deja tranzacția de transmitere fizică a obligațiunilor și trebuia să recunosc că acestea sunt obligațiuni ale Republicii Moldova. La un moment, am avut senzația că rușii simt că ceva nu e în regulă, pentru că au spus că vor să mai discute ceva. Au ieșit, au sunat nu știu unde, iar noi am rămas cu francezii. Aceştia ne zic: „Voi le veți număra sau le luați așa?” Eu le-am răspuns că am dori să le numărăm, dar francezii au spus: dacă vă apucați să le numărați, ei deodată vor înțelege că voi le răscumpărați și tranzacția poate să eșueze. Aşa că am zis că vreau time out. Am ieșit și am discutat cu Veronica Bacalu să vedem ce facem, ne asumăm riscul și nu facem nimic. Am avut o propunere: ca din fiecare serie să scoatem o obligațiune să vedem, pentru că dacă lipsea o obligațiune însemna minus 70.000 de dolari. Adică noi am făcut un control selectiv”, își amintește Valentina Badrajan.

Mariana Durleşteanu spune că, la un moment, cineva din grupul de negociatori din Rusia a recunoscut-o.

„M-au invitat într-o cameră separată... Ei s-au prins că facem tranzacţia cu francezii şi îmi cereau să semnez un document ce le-ar fi permis să reverseze tranzacţia. Era un risc major, pentru că noi deja transferasem banii pe contul francezilor. Atunci, nu aveam telefon mobil. În acel moment, premierul Ion Sturza l-a sunat pe cineva dintre francezi care mi-a transmis telefonul, să vorbesc, el încurajându-mă. Aşa că am refuzat să semnez un careva document. Este adevărat că şi rușii erau presaţi și ei de timp, pentru a face tranzacţia şi de a obţine banii, pentru că trebuiau să facă anumite plăţi”, susține Mariana Durleşteanu.

La tăiat cupoane

Erau 2.000 de obligaţiuni, a câte 70.000 de dolari valoarea nominală, care fusese păstrate la Gazprom şi care necesitau a fi numărate şi verificate, pentru că erau de diferite serii. După plecarea ruşilor, cele trei doamne au rămas cu francezii ca să încheie tranzacția de preluare de la ei a obligaţiunilor, respectiv să transfere banii, care veneau de la Banca Mondială.

Aşa a început a doua parte a operaţiunii, cea tehnică. Adică, obligaţiunile urmau a fi verificate şi tăiate, la fel şi cupoanele ataşate la ele.

„Dacă veneam la aeroport și treceam cu ele netăiate, rușii ne puneau iar să plătim. Decupate, ele nu-s valabile, dar dacă au cupon, ți le înaintează la plată, fiindcă la dânșii era scadența cine știe hăt și ele erau în vigoare. Și acolo în biroul unde au avut loc negocierile ne-au adus un aparat ca de la tipografie și pentru prima dată în viață am tăiat obligațiuni.... Ne-am întors dimineață la orele 4, la ambasadă. Ambasadorul ne-a așteptat, pentru că noi am sunat să ne trimită o mașină. Eram obosite total...”, precizează ex-viceministra.

Potrivit Marianei Durleșteanu, la ambasada au dormit „cu hârtiile sub cap”, de teamă: liniştea a venit doar după ce au revenit în Republica Moldova, iar sacii cu obligaţiunile tăiate au ajuns la Ministerul Finanţelor de la Chişinău.

Cei implicaţi în această operaţiune spun că, fără suportul instituţiilor internaţionale, aceasta nu reuşea:

„Noi n-aveam bani. Trebuia să facem tranzacția. Prima, trebuia să treacă tranzacția între francezi și ruși, dar în același timp noi negociasem și cu Banca Mondială ca să ne dea bani. Ea a fost creditorul nostru! Am luat 35 milioane de dolari, pe care i-am plătit Gazprom-ului pentru obligaţiunile de 140 milioane de dolari, plus dobânzi de întârziere. Erau aproape 162 de milioane de dolari”, adaugă Badrajan.

Altfel spus, datoria a fost răscumpărată la un preţ de 4,5 ori mai mic. Pe scurt, aceasta operaţiune arată aproximativ astfel: în 1996, Republica Moldova a emis obligaţiuni în valoare de 140 milioane de dolari la o dobândă de 7,5%, în contul datoriilor la gaze.

În 1999, ca urmare a neplăţilor, această datorie trecuse de 160 milioane de dolari. Gazprom a transmis drepturile de recuperare unei bănci, iar Guvernul Republicii Moldova prin intermediul unei bănci franceze a răscumpărat obligaţiunile contra sumei de 35 milioane de dolari.

Eșecul tranzacției putea duce la defaultul ţării

Menţionăm aici că, la acel moment, această datorie era practic egală cu toate rezervele valutare al BNM.

Deşi a fost una dintre cele mai spectaculoase operaţiuni şi încă multe elemente ale ei rămân confidenţiale, participanţii la ea nu au fost menţionaţi în mod special pentru contribuţia adusă. De altfel, dacă nu reuşea operaţiunea, apoi practic tot sistemul energetic al ţării putea ajunge sub controlul ruşilor, iar țara putea intra în default, adică în incapacitate de plată.

O hotărâre de Guvern din vara anului 1999 prevedea, între altele, că mijloacele obţinute din privatizarea întreprinderilor sectorului electroenergetic să fie folosite la plata obligaţiunilor de 140 milioane dolari. 

Cei de la Gazprom, deşi au aflat că în realitate autorităţile Republicii Moldova au răscumpărat obligațiunile, nu au arătat deschis că ar fi supăraţi de aceasta.

Este adevărat că nici Guvernul Sturza nu a rezistat mult, fiind demis la începutul lunii noiembrie 1999.

Datoriile faţă de Gazprom rămân o problemă majoră

Pe de altă parte, un studiu realizat de experţii Tudor Şoitu şi Sergiu Tofilat de la Watcdog constată în baza actelor de verificare dintre Moldovagaz şi Gazprom, că de fapt Republica Moldova (de pe malul drept al Nistrului) a achitat consumul de gaze din anii 1995-1996, iar obligaţiile emise de Guvern ar fi fost utilizate de concernul rus la stingerea datoriilor regiunii separatiste.

Problemele legate de plata gazelor nu au fost eliminate şi în toamna anului 1999 a urmat noi negocieri dificile cu Gazprom privind restructurarea datoriilor pentru anul 1997 prin emiterea de cambii în valoare de 90 milioane de dolari.

Şi acestea vor fi răscumpărate peste câţiva ani, dar deja direct de la Gazprom, la un preţ de 56 de cenţi pentru un dolar. Și aici negocierile au durat câteva luni.

„Le-am răscumpărat, spunându-le celor de la Gazprom că, dacă nu acceptă, mergem la Clubul de la Paris şi o să stea în rând cu restul creditorilor, pentru a obține o parte din banii pe care îi datoram”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Clubul de la Paris este un grup informal de creditori oficiali, al cărui rol este de a găsi soluții coordonate și durabile la dificultățile de plată întâmpinate de țările debitoare.

Menţionăm că chestiunea datoriilor la plata gazelor livrate de Gazprom aşa şi nu a fost soluţionată nici până acum, şi ea continuă să fie o problemă majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 13:00
1
518

Moldovagaz a transferat către Gazprom plata pentru luna decembrie

13 ianuarie, 13:00
1
518

SA "Moldovagaz" a transferat în întregime către SAP "Gazprom" plata pentru gazele naturale furnizate în luna decembrie 2021.

Moldovagaz a transferat către Gazprom plata pentru luna decembrieFoto: știri.md

În acest sens, administrația întreprinderii le mulțumește consumatorilor care au achitat înainte de termenul-limită facturile pentru gaze naturale, transmite Știri.md.

Actualmente, compania urmărește să acumuleze toate plățile pentru luna decembrie în ansamblu, precum și volumul curent consumat în luna ianuarie, cu scopul transferării către SAP "Gazprom" a mijloacelor financiare contractate.

SA "Moldovagaz" îi îndeamnă pe consumatori să achite volumele de gaze facturate în termeni stabiliți, care expiră în data de 15 ianuarie pentru consumatorii noncasnici și 20 ianuarie pentru cei casnici.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz menționează că volumul de gaze naturale consumate de către consumatorii casnici în decembrie 2021 a constituit 67,6 milioane de metri cubi, fiind în creștere cu 54,8% față de luna noiembrie a anului respectiv.

Potrivit Serviciului relații publice al întreprinderii, indicatorii sunt comparabili cu aceeași perioadă a anului 2020, când creșterea consumului a constituit 53,7%.

În cazul apartamentelor cu o suprafață de până la 60 de metri pătrați, consumul a crescut cu 30,2%, de 90 de metri pătrați - cu 23,4%, de 110 metri pătrați cu 30,4%.

La casele particulare cu o suprafață medie de 110 metri pătrați, consumul gazelor naturale a crescut cu 62,7%. Nivelul total al încasărilor financiare pentru gazele consumate în luna decembrie 2021 va fi cunoscut după data de 20 ianuarie, când expiră termenul-limită de plată a facturilor.

Citește și: Spînu vine cu clarificări privind modul de calcul al prețului la gaze

În acest sens, administrația întreprinderii le mulțumește consumatorilor care au achitat înainte de termenul-limită facturile pentru gaze naturale, transmite Știri.md.

Actualmente, compania urmărește să acumuleze toate plățile pentru luna decembrie în ansamblu, precum și volumul curent consumat în luna ianuarie, cu scopul transferării către SAP "Gazprom" a mijloacelor financiare contractate.

SA "Moldovagaz" îi îndeamnă pe consumatori să achite volumele de gaze facturate în termeni stabiliți, care expiră în data de 15 ianuarie pentru consumatorii noncasnici și 20 ianuarie pentru cei casnici.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz menționează că volumul de gaze naturale consumate de către consumatorii casnici în decembrie 2021 a constituit 67,6 milioane de metri cubi, fiind în creștere cu 54,8% față de luna noiembrie a anului respectiv.

Potrivit Serviciului relații publice al întreprinderii, indicatorii sunt comparabili cu aceeași perioadă a anului 2020, când creșterea consumului a constituit 53,7%.

În cazul apartamentelor cu o suprafață de până la 60 de metri pătrați, consumul a crescut cu 30,2%, de 90 de metri pătrați - cu 23,4%, de 110 metri pătrați cu 30,4%.

La casele particulare cu o suprafață medie de 110 metri pătrați, consumul gazelor naturale a crescut cu 62,7%. Nivelul total al încasărilor financiare pentru gazele consumate în luna decembrie 2021 va fi cunoscut după data de 20 ianuarie, când expiră termenul-limită de plată a facturilor.

Citește și: Spînu vine cu clarificări privind modul de calcul al prețului la gaze

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 16:29
6
517

Moldovagaz a cerut de la Gazprom o amânare a plății pentru ianuarie

12 ianuarie, 16:29
6
517

SA "Moldovagaz" a cerut Gazprom prelungirea perioadei în care poate plăti avansul pentru luna ianuarie.

Moldovagaz a cerut de la Gazprom o amânare a plății pentru ianuarieColaj: știri.md

Potrivit informaţiei, marţi a avut loc o şedinţă a Comisiei extraordinare privind situaţia actuală pe piaţa gazelor, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"În cadrul şedinţei a fost audiat raportul SA "Moldovagaz" privind procesul de achitare a facturilor pentru gazul procurat de la furnizor în contextul creşterii preţului de achiziţie pentru luna ianuarie.

De asemenea, a fost audiat raportul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la situaţia pe pieţele internaţionale de tranzacţionare a gazului natural şi implicaţiile pentru Republica Moldova.

În baza rapoartelor prezentate s-au constatat dificultăţi în acumularea fondurilor necesare pentru achitarea integrală de către SA "Moldovagaz" către furnizor.

Acestea se datorează devierilor financiare negative cauzate de creşterea preţului pentru luna ianuarie şi menţinerea tarifelor aprobate anterior", se arată în comunicat.

Serviciul de presă notează că reprezentanţii Moldovagaz i-au informat pe membrii Comisiei că, "deşi condiţiile contractuale de plată au rămas neschimbate, furnizorul nu mai acceptă devieri financiare negative".

Astfel, există riscul de sistare a livrării gazelor naturale, în cazul în care nu se vor face achitările în conformitate cu condiţiile contractuale.

Din acest considerent, potrivit uneia dintre deciziile Comisiei, Moldovagaz va solicita Gazprom "posibilitatea extinderii termenului de plată a facturilor până la sfârşitul lunii ianuarie 2022", se arată în comunicat.

Potrivit informaţiei, marţi a avut loc o şedinţă a Comisiei extraordinare privind situaţia actuală pe piaţa gazelor, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"În cadrul şedinţei a fost audiat raportul SA "Moldovagaz" privind procesul de achitare a facturilor pentru gazul procurat de la furnizor în contextul creşterii preţului de achiziţie pentru luna ianuarie.

De asemenea, a fost audiat raportul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la situaţia pe pieţele internaţionale de tranzacţionare a gazului natural şi implicaţiile pentru Republica Moldova.

În baza rapoartelor prezentate s-au constatat dificultăţi în acumularea fondurilor necesare pentru achitarea integrală de către SA "Moldovagaz" către furnizor.

Acestea se datorează devierilor financiare negative cauzate de creşterea preţului pentru luna ianuarie şi menţinerea tarifelor aprobate anterior", se arată în comunicat.

Serviciul de presă notează că reprezentanţii Moldovagaz i-au informat pe membrii Comisiei că, "deşi condiţiile contractuale de plată au rămas neschimbate, furnizorul nu mai acceptă devieri financiare negative".

Astfel, există riscul de sistare a livrării gazelor naturale, în cazul în care nu se vor face achitările în conformitate cu condiţiile contractuale.

Din acest considerent, potrivit uneia dintre deciziile Comisiei, Moldovagaz va solicita Gazprom "posibilitatea extinderii termenului de plată a facturilor până la sfârşitul lunii ianuarie 2022", se arată în comunicat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 16:14
6
530

Vicepremierul Spînu consideră bun acordul Moldovagaz cu Gazprom

11 ianuarie, 16:14
6
530

Vicepremierul, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, consideră că acordul semnat cu Gazprom este unul bun.

Vicepremierul Spînu consideră bun acordul Moldovagaz cu GazpromColaj: știri.md

Potrivit Infotag, el a spus acest lucru marţi, la o conferinţă de presă, transmite Știri.md.

"Cred că am semnat un acord bun cu Gazprom. Datorită acestui acord, primim gaze la preţuri semnificativ mai mici decât preţurile de pe piaţa mondială", a spus Spînu.

El a menţionat că, în noiembrie 2021, preţul mediu pe piaţa europeană era de 1.104 dolari la 1.000 de metri cubi, iar Moldova a primit gaze la un preţ de 485 de dolari la 1.000 de metri cubi (economisirea a fost de 56%), în decembrie 2021 preţul de piaţă a fost de 986 de dolari la 1.000 de metri cubi (economiile au fost de 54%), în ianuarie 2022 preţul de piaţă este de 1.359 de dolari la 1.000 de metri cubi, iar preţul gazului pentru Republica Moldova este de 646 de dolari la 1.000 de metri cubi (economiile vor fi de 52%).

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor despre posibilitatea revizuirii termenilor acordului cu "Gazprom", el a spus că "acum nu mai vorbim despre asta".

"Desigur, ne-am dori să avem condiţii şi mai bune pentru ţară şi pentru consumatori. Dar avem un contract bun. Datorită acestui acord, am economisit circa şase miliarde de lei în trei luni (circa 300 de milioane de euro - "I.").

Iar criza gazelor, care continuă, nu a fost provocată de Moldova sau Moldovagaz, este legată de situaţia de pe piaţă", a subliniat Spînu.

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor despre motivele noilor dificultăţi în plata gazelor, el a exclus presiunea politică din partea Rusiei.

"Creşterea preţurilor la gaze nu este legată de politică. Aceasta este situaţia de pe piaţa europeană, care este luată în considerare în acord", a spus Spînu.

Potrivit Infotag, el a spus acest lucru marţi, la o conferinţă de presă, transmite Știri.md.

"Cred că am semnat un acord bun cu Gazprom. Datorită acestui acord, primim gaze la preţuri semnificativ mai mici decât preţurile de pe piaţa mondială", a spus Spînu.

El a menţionat că, în noiembrie 2021, preţul mediu pe piaţa europeană era de 1.104 dolari la 1.000 de metri cubi, iar Moldova a primit gaze la un preţ de 485 de dolari la 1.000 de metri cubi (economisirea a fost de 56%), în decembrie 2021 preţul de piaţă a fost de 986 de dolari la 1.000 de metri cubi (economiile au fost de 54%), în ianuarie 2022 preţul de piaţă este de 1.359 de dolari la 1.000 de metri cubi, iar preţul gazului pentru Republica Moldova este de 646 de dolari la 1.000 de metri cubi (economiile vor fi de 52%).

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor despre posibilitatea revizuirii termenilor acordului cu "Gazprom", el a spus că "acum nu mai vorbim despre asta".

"Desigur, ne-am dori să avem condiţii şi mai bune pentru ţară şi pentru consumatori. Dar avem un contract bun. Datorită acestui acord, am economisit circa şase miliarde de lei în trei luni (circa 300 de milioane de euro - "I.").

Iar criza gazelor, care continuă, nu a fost provocată de Moldova sau Moldovagaz, este legată de situaţia de pe piaţă", a subliniat Spînu.

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor despre motivele noilor dificultăţi în plata gazelor, el a exclus presiunea politică din partea Rusiei.

"Creşterea preţurilor la gaze nu este legată de politică. Aceasta este situaţia de pe piaţa europeană, care este luată în considerare în acord", a spus Spînu.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 20:57
43
1 757

Moldovagaz are 40% din suma pentru următoarea plată către Gazprom

10 ianuarie, 20:57
43
1 757

În prezent, Moldovagaz are acumulat 40% din suma necesară pentru achitarea următoarei tranșe la gaz către partea rusă. Despre aceasta comunică deputatul PAS Lilian Carp, la emisiunea Cutia Neagră, la TV8.

Moldovagaz are 40% din suma pentru următoarea plată către GazpromColaj: știri.md

Restul sumei urmează să fie acumulată până la 20 ianuarie. Parlamentarul dă asigurări că se examinează câteva soluții, inclusiv un credit bancar, transmite Știri.md cu referire la Agora.

„Acum mai avem aceste 10 zile. Vom căuta soluții cum să ne asumăm propriu-zis plata facturii”, a spus deputatul Lilian Carp.

Printre soluțiile care se examinează pentru acoperirea sumei necesare se regăsește și un eventual credit. Deputatul susține că, în prezent, Moldovagaz poartă discuții cu o anumită bancă pentru un împrumut.

Totodată, deputatul afirmă că contractul cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale prevede că 50% din gazul consumat trebuie să fie plătit în avans.

La această etapă, însă, Moldovagaz are capacitatea doar să plătească facturile care au fost consumate. Prin urmare, se negociază și acest aspect.

Următoarea tranșă pentru consumul de gaz trebuie achitată până la 20 ianuarie, ceea ce înseamnă că Moldovagaz trebuie să acumuleze în 10 zile încă 60% din suma necesară.

Restul sumei urmează să fie acumulată până la 20 ianuarie. Parlamentarul dă asigurări că se examinează câteva soluții, inclusiv un credit bancar, transmite Știri.md cu referire la Agora.

„Acum mai avem aceste 10 zile. Vom căuta soluții cum să ne asumăm propriu-zis plata facturii”, a spus deputatul Lilian Carp.

Printre soluțiile care se examinează pentru acoperirea sumei necesare se regăsește și un eventual credit. Deputatul susține că, în prezent, Moldovagaz poartă discuții cu o anumită bancă pentru un împrumut.

Totodată, deputatul afirmă că contractul cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale prevede că 50% din gazul consumat trebuie să fie plătit în avans.

La această etapă, însă, Moldovagaz are capacitatea doar să plătească facturile care au fost consumate. Prin urmare, se negociază și acest aspect.

Următoarea tranșă pentru consumul de gaz trebuie achitată până la 20 ianuarie, ceea ce înseamnă că Moldovagaz trebuie să acumuleze în 10 zile încă 60% din suma necesară.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
11 ianuarie, 16:35
13
1 004

Spînu anunță când Moldovagaz va plăti datoria curentă către Gazprom

11 ianuarie, 16:35
13
1 004

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că Moldovagaz îşi va achita datoria actuală faţă de Gazprom până la sfârşitul săptămânii.

Spînu anunță când Moldovagaz va plăti datoria curentă către GazpromColaj: știri.md

"Până la sfârşitul acestei săptămâni, SA "Moldovagaz" va achita datoria curentă pentru luna decembrie şi va transfera o parte din avansul pentru luna ianuarie, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Săptămâna aceasta va avea loc o şedinţă a grupului de lucru pe probleme de energie, iar luni va avea loc o şedinţă a Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz, cu participarea reprezentanţilor Gazprom. Căutăm oportunităţi de a efectua plăţi la timp şi de a preveni creşterea datoriilor", a spus Spînu.

El a spus că, acum o zi, a vorbit la telefon cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, cerându-i o amânare a efectuării plăţilor în avans. Viceprim-ministrul a remarcat că problema se referă la o întârziere de 10-20 de zile.

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, el a spus că avansul pentru luna ianuarie este de aproximativ 65 de milioane de dolari.

Moldovagaz va putea plăti aproximativ 35-40 de milioane de dolari, iar aproximativ 25 de milioane de dolari s-ar putea să nu-i ajungă pentru avans.

Moldovagaz caută o soluţie la această problemă. Este posibil ca aceasta să contracteze un împrumut sau să se găsească o altă soluţie. Acest aspect va fi discutat luni şi la o şedinţă a Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz, cu participarea reprezentanţilor Gazprom, a spus Spînu.

Problemele cu achitarea plăţilor curente au apărut după ce preţul de achiziţie a gazelor naturale primite de SA "Moldovagaz" de la concernul "Gazprom" a crescut, în luna ianuarie, cu aproape 200 de dolari (până la 646 de dolari per mia de metri cubi).

"Până la sfârşitul acestei săptămâni, SA "Moldovagaz" va achita datoria curentă pentru luna decembrie şi va transfera o parte din avansul pentru luna ianuarie, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Săptămâna aceasta va avea loc o şedinţă a grupului de lucru pe probleme de energie, iar luni va avea loc o şedinţă a Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz, cu participarea reprezentanţilor Gazprom. Căutăm oportunităţi de a efectua plăţi la timp şi de a preveni creşterea datoriilor", a spus Spînu.

El a spus că, acum o zi, a vorbit la telefon cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, cerându-i o amânare a efectuării plăţilor în avans. Viceprim-ministrul a remarcat că problema se referă la o întârziere de 10-20 de zile.

Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, el a spus că avansul pentru luna ianuarie este de aproximativ 65 de milioane de dolari.

Moldovagaz va putea plăti aproximativ 35-40 de milioane de dolari, iar aproximativ 25 de milioane de dolari s-ar putea să nu-i ajungă pentru avans.

Moldovagaz caută o soluţie la această problemă. Este posibil ca aceasta să contracteze un împrumut sau să se găsească o altă soluţie. Acest aspect va fi discutat luni şi la o şedinţă a Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz, cu participarea reprezentanţilor Gazprom, a spus Spînu.

Problemele cu achitarea plăţilor curente au apărut după ce preţul de achiziţie a gazelor naturale primite de SA "Moldovagaz" de la concernul "Gazprom" a crescut, în luna ianuarie, cu aproape 200 de dolari (până la 646 de dolari per mia de metri cubi).

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
16 ianuarie, 13:19
18
1 397

Este gazul un element de șantaj din partea Gazprom? Ce spune șeful Moldovagaz

16 ianuarie, 13:19
18
1 397

Șeful întreprinderii moldo-ruse Moldovagaz susține că gazul (livrat de gigantul rus Gazprom) și, respectiv, prețurile record la el nu sunt un element de șantaj.

Este gazul un element de șantaj din partea Gazprom? Ce spune șeful MoldovagazFoto: știri.md

„Dar de ce este șantaj? Trebuie să achităm la timp obligațiunile noastre. În ce constă șantajul, că nu achităm? Dacă încercați acum să cumpărați un litru de benzină și motorină pe piață sau o tonă, neachitând în avans, piața gazelor naturale astăzi lucrează în Europa după alte principii de plată.... Noi trebuie pentru marfă să plătim, trebuie să fim capabili să plătim dacă vrem să avem gaz”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Vadim Ceban, președintele Moldovagaz, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Șeful monopolului gazelor explică că condițiile de plată a gazelor livrate de Gazprom nu s-au modificat din 2007 și până în prezent, iar din 2015 până în 2021 Moldovagaz „până în septembrie-octombrie 2021 nu a fost nicio problemă, am achitat la timp, fix cu aceleași condiții”. 

„Și la mine apare întrebarea: cum cu aceleași condiții noi achitam, cum am făcut noi recalcularea anul trecut...

280 de milioane am făcut recalculare la agenții economici? Am făcut, am plătit bani din banii proprii. Cum s-a putut? Noi 600 de milioane de lei am achitat având devieri negative deja până în iulie și cu forțele proprii am achitat la timp, și am venit în octombrie când prețul din start s-a urcat la 800 de dolari de la, îmi cer scuze, 148, nu cum, evident, aici e o discrepanță care, cine trebuie să ne ajute”, spune Vadim Ceban.

Șeful Moldovagaz precizează că chiar dacă întreprinderea ar fi avut posibilitate să meargă la bănci, apoi 50 de milioane de dolari sistemul bancar din țară nu ar putea să asigure această diferență într-un moment și ar trebui să fie un consorțiu de bănci.

„Deci probleme sistemice sunt nu doar la noi, dar probleme sistemice în sectorul financiar pot să apară. Dar deodată, noi spunem că șantaj din cauză că trebuie cineva să ne aștepte pe noi, nimeni nu trebuie să ne aștepte, haideți să fim serioși, avem și o demnitate. Până la urmă, toți activează pe piață, toți cumpără marfa, știu foarte bine regulile...”, afirmă Vadim Ceban. 

Potrivit lui Ceban este necesară și o nouă majorare a tarifelor la gaze, estimând că acestea trebuie să fie între 12 și 15 lei per metru cub pentru a acoperi costurile de achiziție și întreținere a sistemului de transport și distribuție.

Menționăm că de la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor livrate de Gazprom a crescut cu circa 190 de dolari, până la circa 647 de dolari pentru o mie de metri cubi.

„Dar de ce este șantaj? Trebuie să achităm la timp obligațiunile noastre. În ce constă șantajul, că nu achităm? Dacă încercați acum să cumpărați un litru de benzină și motorină pe piață sau o tonă, neachitând în avans, piața gazelor naturale astăzi lucrează în Europa după alte principii de plată.... Noi trebuie pentru marfă să plătim, trebuie să fim capabili să plătim dacă vrem să avem gaz”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Vadim Ceban, președintele Moldovagaz, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Șeful monopolului gazelor explică că condițiile de plată a gazelor livrate de Gazprom nu s-au modificat din 2007 și până în prezent, iar din 2015 până în 2021 Moldovagaz „până în septembrie-octombrie 2021 nu a fost nicio problemă, am achitat la timp, fix cu aceleași condiții”. 

„Și la mine apare întrebarea: cum cu aceleași condiții noi achitam, cum am făcut noi recalcularea anul trecut...

280 de milioane am făcut recalculare la agenții economici? Am făcut, am plătit bani din banii proprii. Cum s-a putut? Noi 600 de milioane de lei am achitat având devieri negative deja până în iulie și cu forțele proprii am achitat la timp, și am venit în octombrie când prețul din start s-a urcat la 800 de dolari de la, îmi cer scuze, 148, nu cum, evident, aici e o discrepanță care, cine trebuie să ne ajute”, spune Vadim Ceban.

Șeful Moldovagaz precizează că chiar dacă întreprinderea ar fi avut posibilitate să meargă la bănci, apoi 50 de milioane de dolari sistemul bancar din țară nu ar putea să asigure această diferență într-un moment și ar trebui să fie un consorțiu de bănci.

„Deci probleme sistemice sunt nu doar la noi, dar probleme sistemice în sectorul financiar pot să apară. Dar deodată, noi spunem că șantaj din cauză că trebuie cineva să ne aștepte pe noi, nimeni nu trebuie să ne aștepte, haideți să fim serioși, avem și o demnitate. Până la urmă, toți activează pe piață, toți cumpără marfa, știu foarte bine regulile...”, afirmă Vadim Ceban. 

Potrivit lui Ceban este necesară și o nouă majorare a tarifelor la gaze, estimând că acestea trebuie să fie între 12 și 15 lei per metru cub pentru a acoperi costurile de achiziție și întreținere a sistemului de transport și distribuție.

Menționăm că de la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor livrate de Gazprom a crescut cu circa 190 de dolari, până la circa 647 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 11:42
14
3 409

Moldovagaz are la dispoziție două zile pentru a plăti avansul Gazprom-ului

18 ianuarie, 11:42
14
3 409

Consiliul de Administrare al Moldovagaz va solicita, marți, Gazpromului să amâne plata celor 60 de milioane de dolari până la sfârșitul lunii.

Moldovagaz are la dispoziție două zile pentru a plăti avansul Gazprom-uluiFoto: știri.md

Moldovagaz achită acționarului său majoritar, Gazprom, până la data de 20 a fiecărei luni, 50% din consumul pentru luna precedentă și 50% din consum pe luna curentă, transmite Știri.md cu referire la Anticoruptie.md.

„Consider că Gazprom trebuie să ofere un termen mai prelungit pentru ca Moldovagaz să-și poată achita datoriile. În zilele următoare, Moldovagaz va continua să achite acel avans. Aștept un răspuns din partea Gazprom”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, luni seară, în cadrul unei emisiuni la ProTV.

Moldovagaz a anunțat, pe 14 ianuarie, că a plătit în întregime gigantului rusesc Gazprom consumul gazelor naturale pentru decembrie 2021.

Totodată, întreprinderea a raportat pe 11 ianuarie, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, probleme în acumularea lichidităților. SA Moldovagaz îi îndeamnă pe consumatori să achite volumele de gaze naturale facturate în termenele stabilite, care expiră pe 15 ianuarie pentru consumatorii noncasnici, și 20 ianuarie pentru cei casnici.

Moldovagaz a explicat că plata pentru gazele naturale furnizate se efectuează în conformitate cu contractul încheiat în 2007, iar practica de plată a livrărilor, aplicată în cazul Republicii Moldova, este larg răspândită.

Moldovagaz achită acționarului său majoritar, Gazprom, până la data de 20 a fiecărei luni, 50% din consumul pentru luna precedentă și 50% din consum pe luna curentă, transmite Știri.md cu referire la Anticoruptie.md.

„Consider că Gazprom trebuie să ofere un termen mai prelungit pentru ca Moldovagaz să-și poată achita datoriile. În zilele următoare, Moldovagaz va continua să achite acel avans. Aștept un răspuns din partea Gazprom”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, luni seară, în cadrul unei emisiuni la ProTV.

Moldovagaz a anunțat, pe 14 ianuarie, că a plătit în întregime gigantului rusesc Gazprom consumul gazelor naturale pentru decembrie 2021.

Totodată, întreprinderea a raportat pe 11 ianuarie, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, probleme în acumularea lichidităților. SA Moldovagaz îi îndeamnă pe consumatori să achite volumele de gaze naturale facturate în termenele stabilite, care expiră pe 15 ianuarie pentru consumatorii noncasnici, și 20 ianuarie pentru cei casnici.

Moldovagaz a explicat că plata pentru gazele naturale furnizate se efectuează în conformitate cu contractul încheiat în 2007, iar practica de plată a livrărilor, aplicată în cazul Republicii Moldova, este larg răspândită.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 16:21
33
1 396

Andrei Spînu: Moldovagaz trebuie să semneze un nou acord cu Gazprom

18 ianuarie, 16:21
33
1 396

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, consideră că Moldovagaz ar trebui să discute şi să semneze un nou acord cu Gazprom.

Andrei Spînu: Moldovagaz trebuie să semneze un nou acord cu GazpromFoto: adevarul.ro

Potrivit Infotag, el a afirmat acest lucru luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Acordul a fost semnat într-o situaţie foarte dificilă şi nefavorabilă pentru noi pe piaţa europeană a resurselor energetice. În situaţia actuală, aceasta este o afacere bună. Dar sunt multe întrebări, va fi necesar să revenim şi să discutăm termenii noului contract", a spus Spînu.

El a amintit că acordul a fost semnat în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori.

"Au fost operate 19 modificări la acord. Ambele părţi sunt de acord că este necesar să se discute şi să semneze un nou contract", a menţionat viceprim-ministrul.

El a reafirmat că nu există condiţionări politice în acord.

Răspunzând la întrebările referitoare la publicarea formulei de calcul al preţului gazului şi a termenilor contractului, acesta s-a exprimat în favoarea publicării contractului.

"Am vorbit deja în favoarea publicării contractului. Am publicat protocolul pe care l-am semnat cu domnul Miller în numele Guvernului. Însă acordul a fost semnat de Moldovagaz şi Gazprom. Conţine o clauză de confidenţialitate. În şedinţa Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz din 17 ianuarie s-a pus din nou problema publicării contractului.

Dar Consiliul este format din şase persoane – patru de la Gazprom şi doi de la Moldovagaz. Reprezentanţii Gazprom au votat împotriva includerii acestei probleme pe ordinea de zi. Dar vom pune această problemă de fiecare dată", a spus Spînu.

El a mai spus că, până la sfârşitul săptămânii, va fi anunţat un tender pentru selectarea unei companii care să efectueze auditul datoriei istorice a Moldovagaz faţă de Gazprom.

Spînu speră că se va reuşi organizarea tenderului şi selectarea companiei în termenul convenit cu Gazprom – înainte de începutul lunii mai.

Potrivit Infotag, el a afirmat acest lucru luni seară, la postul de televiziune Pro TV Chişinău, transmite Știri.md.

"Acordul a fost semnat într-o situaţie foarte dificilă şi nefavorabilă pentru noi pe piaţa europeană a resurselor energetice. În situaţia actuală, aceasta este o afacere bună. Dar sunt multe întrebări, va fi necesar să revenim şi să discutăm termenii noului contract", a spus Spînu.

El a amintit că acordul a fost semnat în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori.

"Au fost operate 19 modificări la acord. Ambele părţi sunt de acord că este necesar să se discute şi să semneze un nou contract", a menţionat viceprim-ministrul.

El a reafirmat că nu există condiţionări politice în acord.

Răspunzând la întrebările referitoare la publicarea formulei de calcul al preţului gazului şi a termenilor contractului, acesta s-a exprimat în favoarea publicării contractului.

"Am vorbit deja în favoarea publicării contractului. Am publicat protocolul pe care l-am semnat cu domnul Miller în numele Guvernului. Însă acordul a fost semnat de Moldovagaz şi Gazprom. Conţine o clauză de confidenţialitate. În şedinţa Consiliului de Supraveghere al Moldovagaz din 17 ianuarie s-a pus din nou problema publicării contractului.

Dar Consiliul este format din şase persoane – patru de la Gazprom şi doi de la Moldovagaz. Reprezentanţii Gazprom au votat împotriva includerii acestei probleme pe ordinea de zi. Dar vom pune această problemă de fiecare dată", a spus Spînu.

El a mai spus că, până la sfârşitul săptămânii, va fi anunţat un tender pentru selectarea unei companii care să efectueze auditul datoriei istorice a Moldovagaz faţă de Gazprom.

Spînu speră că se va reuşi organizarea tenderului şi selectarea companiei în termenul convenit cu Gazprom – înainte de începutul lunii mai.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...