Astfel, Asociația Forța Fermierilor, la care director executiv este fostul vicepreşedinte al Parlamentului şi unul din liderii Platformei DA, a anunţat că "este îngrijorată profund de faptul că redacția actuală a documentului oferă undă verde pentru companiile cu capital străin să devină proprietari ai terenurilor agricole", transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Formulări ambigue sau interpretări eronate

"Articolul 21 din proiectul respectiv interzice dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole pentru persoanele fizice și juridice străine. Or, în text nu este nicio concretizare a noțiunii "persoană juridică străină".

Alte acte normative ale Republicii Moldova stipulează că persoana juridică străină sau nerezident este considerată agent economic, care este înregistrat și își desfășoară activitatea în afară Republicii Moldova", se precizează în comunicatul Asociaţiei.

Forța Fermierilor susţine că din document ar rezulta "că întreprinderile și organizațiile, care sunt înregistrate în Moldova, dar juridic sunt controlate direct sau indirect de persoanele străine, vor avea dreptul legal să fie proprietari ai terenurilor agricole din țara noastră", iar proiectul nu conține nicio limitare pentru acest tip de companii să aibă în proprietate pământul agricol moldovenesc.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a calificat aceste declaraţii drept o interpretare eronată a normelor ce țin de vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini.

"În art. 21 din proiectul Codului funciar este reglementat expres că „Persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire”.

De asemenea, este stabilit că, în cazul dobândirii terenurilor menţionate prin succesiune legală, succesorii sunt obligaţi să îl înstrăineze în termen de un an de zile.

În cazul în care, în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, autorităţile publice locale vor întreprinde măsuri de vânzare a terenului, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform prevederilor Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, de la persoana care nu este în drept să îl deţină în proprietate", afirmă MAIA.

Barieră în calea investiţiilor străine

De notat că subiectul dobândirii dreptului de proprietate al străinilor asupra terenurilor agricole apare periodic în atenţia publicului.

De exemplu, în 2010, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect al Codului funciar care ar fi acordat dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole și pentru străini.

Ministrul Agriculturii din acea perioadă, Valeriu Cosarciuc, susținea că investitorii străini ar putea ajunge proprietari doar dacă vor face investiții în întreprinderi de procesare, care vor necesita materie primă agricolă. Proiectul mai prevedea ca suprafața maximală, care va putea fi procurată de investitori, să nu depășească 500 de hectare.

În 2017, Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.

"Investitorii străini recomandă și consideră rațională modificarea legislației (art. 6 al Legii cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pamântului) în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial", se menționa în Cartea Albă 2017, publicată de FIA.

Moldoveni cu dublă şi triplă cetăţenie

Alexander Koss, președintele FIA, afirma în 2017 că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetățenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.

"De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole e o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor. Estimările arată că, în prezent, circa 15% din terenurile agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces", declara Koss.

Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atrage mai mulți bani în sectorul agrar.

În 2018, Guvernul Filip a elaborat şi promovat un nou Cod funciar, care a impus noi bariere în calea capitalului străin.

"Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier, sub sancțiunea nulității absolute a actului juridic de dobândire. În cazul dobândirii terenurilor agricole prin moștenire aceștia sunt obligați să-l înstrăineze în termen de un an de zile", se menționa şi în proiectul din 2018.

Cu toate acestea, Nicolae Ciubuc, ministru al Agriculturii în acea perioadă, susținea necesitatea modificării Legii cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor, astfel încât și străinii să aibă dreptul de a deveni proprietari. Potrivit lui, actualele prevederi stagnează investițiile.

"Avem o abordare mai pragmatică axată pe regulile economiei de piață și pământul este unul bun, care trebuie să fie vândut în condițiile unei economii de piață", declara Nicolae Ciubuc.

Totodată, el preciza că în condițiile în care pământul "este resursa de bază a țării, este una dintre cele mai mari bogății", ar trebui să fie anumite restricționări.

"Doar că acestea trebuie reglementate în așa fel ca să nu dăuneze sectorului și în același timp să avem cât mai mulți investitori", mai susținea Nicolae Ciubuc.

De ce nu vin investitorii străini în agricultură

Datele statistice arată că, în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero, iar unul dintre factori este limitarea dreptului de proprietate.

Pe lângă legislația desuetă în domeniul funciar, care limitează funcțional accesul la investiții în acest domeniu, o barieră majoră în calea dezvoltării sectorului agrar este parcelarea excesivă:

Suprafaţa medie a unei parcele de teren este de doar 0,85 hectare, iar în zona centrală a ţării este şi mai mică - de 0,29 hectare în raionul Străşeni.

De aici şi productivitatea redusă în sectorul agrar, deşi ne lăudăm că avem printre cele mai fertile terenuri din Europa.

Totuși, în legislaţie există mai multe "portițe" pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole. De exemplu, prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetățean al Moldovei, dar aceasta implică mai multe riscuri, inclusiv litigii și pierderea investițiilor.

Cu toate acestea, mai mulți afaceriști străini, inclusiv fonduri de investiții cu sediul în Cipru, au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole. În plus, mai mulți afaceriști străini au obținut cetățenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piața funciară.

De notat că o redacție nouă a Codului funciar era necesară pentru că actualul adoptat încă în decembrie 1991, a fost, în repetate rânduri, modificat și completat, dar acestea nu au fost suficiente "pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile".

Cine este cel mai mare proprietar de pământ în Moldova

La 1 ianuarie 2022, suprafața totală a terenurilor arabile din Republica Moldova constituia circa 1,86 milioane de hectare, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC).

Potrivit ARFC, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel, la 1 ianuarie 2022, suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 236.278 de hectare, iar 33.120,49 de hectare reprezintă suprafața terenurilor arabile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

În același timp, suprafața terenurilor arabile aflate în proprietate privată constituia, la 1 ianuarie 2022, 1,59 milioane de hectare, din care 746.437 de hectare (665.841 - arendate) - sunt exploatate de SRL-uri; 378.887 de hectare - de gospodării ţărăneşti, iar 207.237 sunt terenuri prelucrate independent de către particulari (persoane fizice - proprietari).