Cum se poate declanșa o criză a dolarului şi ce efecte poate avea

În timp ce de zeci de ani biletul verde a fost în mod tradițional o „sursă de securitate” pentru investitorii din întreaga lume, acum „creează frică” – așa cum demonstrează scăderea cu 9% față de un coș de valute de la jumătatea lunii ianuarie, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

„Dolarul este menit să fie o sursă de siguranță. În ultima vreme, însă, a fost un motiv de frică. De la apogeul său la mijlocul lunii ianuarie, biletul verde a scăzut cu peste 9% față de un coș de valute importante. Două cincimi din această scădere a avut loc de la 1 aprilie, chiar dacă randamentul titlurilor de trezorerie pe zece ani a crescut cu 0,2 puncte procentuale. Acel amestec de randamente în creștere și o valută în scădere este un semn de avertizare: dacă investitorii fug chiar dacă randamentele sunt în creștere, trebuie să fie pentru că ei cred că America a devenit mai riscantă”, scrie The Economist.

Casa Albă este singura responsabilă pentru această întorsătură spectaculoasă, susține revista de afaceri, descriind în articol „cum s-ar derula o criză a dolarului”. Potrivit publicaţiei circulă tot mai multe informaţii că marii manageri de active străini scapă de bani verzi.

9 trilioane de dolari în datorii

Dacă această monedă domină comerțul global în toate domeniile, „de la mărfuri la mărfuri, inclusiv derivate”, este pentru că se sprijină pe o bază solidă, amintește The Economist: „Inflație scăzută”, garantată de Rezerva Federală și „guvernarea solidă a Americii”.

Dar acum, cu tarifele sale uimitoare care perturbă lanțurile de aprovizionare, alimentează inflația, „pedepsesc consumatorii” și împing țara „spre recesiune”, Donald Trump „a înlocuit aceste certitudini de nezdruncinat cu îndoieli teribile”.

Situația este cu atât mai explozivă cu cât piețele, care urăsc incertitudinea, „încep să se întrebe dacă Donald Trump are abilitățile de a guverna America în mod coerent”. Dar țara are nevoie de piețe mai mult ca niciodată.

Situația sa bugetară devine critică, cu un deficit care a reprezentat 7% din PIB pentru anul fiscal 2024 și o datorie netă echivalentă cu 100% din PIB.

O mare parte din această datorie – o treime, sau 8,5 trilioane de dolari – este în mâinile străinilor. Și anul acesta, „Statele Unite trebuie să refinanțeze datorii de 9 trilioane de dolari”. Dacă investitorii își pierd încrederea și încep să evite trezoreria SUA, acest lucru ar putea declanșa o criză fiscală destul de repede.

Soluţia nepopulară

Singura soluție, avertizează revista liberală, ar fi atunci creșterea rapidă a taxelor – exact opusul a ceea ce le-a promis Donald Trump alegătorilor săi. Având în vedere starea de spirit dominantă „în Congres și Casa Albă, piețele vor trebui probabil să provoace multă durere” economiei înainte ca guvernul să decidă să reacționeze, afirmă The Economist.

Concluzia publicaţiei este că „dacă sistemul politic american nu abordează deficitele și continuă să cocheteze cu reguli haotice sau discriminatorii”, este probabil ca „va avea loc o răsturnare fără precedent, propulsând sistemul financiar global în necunoscut”.