Cum bancherii, justiția și politicienii au contribuit la furtul miliardului

Această cifră nu include însă şi cele 1,22 miliarde lei, mijloace returnate benevol sau recuperate în urma activităţii administratorilor impuși de BNM, la cele trei bănci aflate în procedură de lichidare (Unibank, Banca Socială și Banca de Economii), transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Aceste cifre au fost anunţate de directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Sergiu Cioclea, în cadrul audierilor parlamentare a organelor abilitate pentru recuperarea activelor fraudate din sistemul bancar.

Câte dosare au fost trimise în instanţe 

"Totodată, 7,74 miliarde de lei constituie suma prejudiciului stabilit pe dosarele penale deja trimise în judecată, alte 1,9 miliarde lei au fost identificate în dosarele aflate în faza de urmărire penală, iar pentru alte 1,06 miliarde lei încă nu sunt identificați beneficiarii finali”, a menționat şeful CNA.

Bogdan Zumbreanu a precizat că 90% din beneficiarii efectivi ai activelor fraudate din sistemul bancar au fost identificați. Acesta a refuzat însă să dea nume de companii sau persoane, inclusiv politicieni, care ar fi contribuit sau beneficiat de pe urma fraudei, atunci când deputaţii au solicitat informaţii mai detaliate.

Totodată el a precizat că CNA ar fi contactat autorităţile specializate din circa 200 de state, pentru a urmări activele celor ce au fraudat sistemul bancar. Ce-i drept, răspunsuri au trimis la Chişinău doar vreo 20 de astfel de structuri. Dar această activitate va continua, a promis Zumbreanu.

Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea a raportat despre situația în sectorul financiar-bancar pe segmentul băncilor care se află în proces de lichidare și despre investigația efectuată de consorțiul Kroll și Steptoe & Johnson.

Oficialul s-a referit atât la creditele rambursate de către debitori benevol, cât și la credite dubioase și compromise rambursate prin intermediul procedurilor forțate de recuperare.

Potrivit lui Cioclea până în prezent au fost returnate Ministerului Finanțelor 1,22 miliarde de lei din datorii. Dintre aceastea 18% au fost rambursate din vânzarea activelor, 21% - din încasările efectuate forțat și 58% au fost returnate din încasările benevole. 

Totodată lichidatorii celor trei bănci au iniţiat procese civile contra tuturor părţilor implicate în această fraudă. Este vorba despre debitori frauduloşi, manageri şi acţionari. Sergiu Cioclea a menţionat că au fost iniţiate 45 de dosare penale în care BNM, prin băncile în lichidare, reprezintă părţi civile. Totodată, sunt alte 137 de acţiuni în instanţa de judecată în care BNM are calitatea de reclamant pentru recuperarea creditelor nerambursate. Debitori aflaţi în insolvabilitate sunt 213 la număr, pentru o sumă totală de peste patru miliarde de lei.

Metodele prin care bancherii au manipulat sistemul

Guvernatorul a oferit şi câteva explicaţii referitor la faptul cum a fost posibilă o astfel de fraudă în sistemul bancar.

În aces sens Sergiu Cioclea a menţionat implicarea politicului şi justiţiei în acest sens, aducând ca exemplu Regulamentul cu privire la expunerile mari. Astfel documentul a fost finalizat în septembrie 2013, dar timp de 100 de zile el nu a primit avizul Ministerului Justiţiei, condus în acea perioadă de liberal-democratul Oleg Efrim. 

Imediat după aprobarea Regulamentului cu privire la expunerile mari a venit o decizie a judecătoriei Râşcani, adoptată la începutul anului 2014, în baza cererii depuse de un acţionar al Unibank, prin care acesta a fost suspendat. Aceasta a permis băncilor să ignoreze mai multe cerinţe impuse de BNM.

Curios este că Curtea de Apel Chişinău va anula decizia judecătoriei Râşcani, abia a doua zi după ce s-a anunţat despre frauda bancară, iar BNM va impune administratorii săi la două din cele trei bănci implicate în schemă.

În plus Sergiu Cioclea a menţionat şi cele patru mari metode prin care bancherii au manipulat rapoartele bancare, care au permis realizarea fraudei bancare.

E vorba de manipularea indicatorilor prudenţiali ale băncilor, manipularea informaţiilor privind creditele, unele fiind raportate şi ca gaj; folosirea operaţiunilor de tip Nostro şi overnight, dar şi manipularea informaţiilor prezentate în sistemul internaţional Swift de către Banca Socială, controlată în acea perioadă de Ilan Shor.

De ce bancherii au scăpat de pedeapsă

Curios este că nici-unul dintre aceşti bancheri nu a fost condamnat penal. E adevărat că unii s-au ales cu amenzi de doar o sută de mii de lei, deşi prejudiciul provocat este de câteva miliarde lei. Şi aici de vină este legislaţia. Astfel ei nu puteau fi sancţionaţi mai dur.

Acum însă, datorită înăspririi legislaţiei bancherii ce vor comite astfel de infracţiuni ar putea fi impuşi să achite amenzi de circa 100 de salarii efective ale bancherului, a mai precizat guvernatorul BNM.

Totodată Cioclea a menţionat că şi acţionarii băncilor pot fi acum sancţionaţi mai dur pentru astfel de încălcări.