Accentul se pune în special pe grâne, recolta fiind de două ori mai mică decât în 2019. Aceasta a lovit atât în veniturile producătorilor, cât și în exporturile țării, transmite Știri.md.

Mold-street prezintă cine sunt principalii jucători de pe piață.

Autoritățile dau asigurări în continuare că securitatea alimentară a țării nu este în pericol, indiferent de recoltele slabe de cereale, afectate de seceta din acest an. Premierul Ion Chicu susține că, potrivit datelor preliminare prezentate de Ministerul Agriculturii, consumul intern va fi acoperit din roada strânsă de pe câmpuri de agricultori.

Recoltă de 2 ori mai mică ca în 2019

Astfel, în acest an, agricultorii au recoltat 630.000 de tone de grâu (de circa două ori mai puțin ca în 2019), în condițiile în care necesarul pe piața internă ar fi de 350.000 de tone.

”În jur de 300 de mii de tone este potențial de export. Nu stă problema în momentul actual de lipsă de grâu pentru alimentarea țării”, a declarat premierul.

În cazul recoltei de porumb, statisticile preliminare arată că în hambarele fermierilor noștri vor fi minimum 800.000 de tone, iar pe piața internă este nevoie anual de 700.000 de tone. ”Și aici necesitățile interne pot fi acoperite cu recolta anului acesta”, a precizat Ion Chicu.

Se mai estimează că fermierii moldoveni vor strânge în acest an doar 400.000 de tone de semințe de floarea-soarelui. Astfel, recolta de porumb și floarea soarelui va fi de două ori și ceva mai mică decât în 2019.

Cifrele finale privind recolta din acest an vor fi făcute publice însă mai târziu, dar este evident că sectorul agroalimentar a fost grav afectat în acest an, iar veniturile agricultorilor au scăzut dramatic.

Aceasta are și va avea un impact major și asupra exporturilor. Mai ales dacă comparăm cu anul trecut, când recolta a fost destul de bogată.

Câte cereale am recoltat în 2019

Principala cereală din Moldova este porumbul, recolta din 2019 constituind peste 2,11 milioane tone, acesta fiind una record pentru ţară. În acelaşi timp recolta de grâu a constituit 1,15 milioane tone, ce se înscrie în media anuală din ultimii 10 ani.

Un alt produs agricol important pentru securitatea şi economia ţării este floarea soarelui, producţia căreia a trecut în 2019 de 800.000 tone, un record pentru ţară. Dealtfel, producţia de seminţe de floarea soarelui a crescut de două ori şi ceva în ultimii 10 ani, şi de aproape 3 ori în ultimii 20 de ani.

Dacă la porumb principalii producători sunt gospodăriile ţărăneşti şi cele ale populaţiei (circa 63% împreună, apoi la floarea soarelui şi grâu – întreprinderile agricole (peste 70%).

18% din toate exporturile de mărfuri din Republica Moldova

Recolta bogată din 2019 a favorizat şi extinderea exporturilor de cereale. Astfel, livrările de seminţe de floarea soarelui au crescut în 2019 cu 11% şi au ajuns la 214 milioane de dolari, cele de porumb au trecut de 125 milioane dolari, iar cele de grâu şi măslin (amestec de grâu şi secară 2 la 1 s-au apropiat de 100 milioane dolari.

Împreună cele trei culturi au asigurat în 2019 aproape 18% din toate exporturile de mărfuri din Republica Moldova.

Totodată, recolta bogată din 2019 a permis și exporturi importante și în primele 3-4 luni ale anului 2020, inclusiv și pe perioada pandemiei.

Regele grânelor și oleaginoaselor

Datele analizate de Mold-Street.com arată că exporturi de cereale şi oleaginoase efectuează circa 50 de companii, din care aproximativ 10 sunt din regiunea transnistreană. Din numărul total, doar vreo 10-15 contează.

Lider la exportul de cereale şi oleaginoase, este grupul Trans-Oil, ce înglobează peste 20 de companii din Moldova, Ucraina, România, Cipru, Elveţia etc., şi este controlat de omul de afaceri Vaja Jhashi.

Astfel, în 2019 companiile din cadrul grupului au asigurat circa o treime din exporturile de cereale (porumb, grâu şi orz) şi aproape 10% din cele de seminţe de floarea soarelui.

Principalul exportator din cadrul grupului a fost Agrofloris-Nord SRL (deţinută de Vaja Jhashi prin compania cipriotă Trezeme Limited), care a avut o cotă de 23% la exportul de grâu, 22,5% - la porumb, 38,6% - la orz şi 6,6% - la seminţe de floarea soarelui.

O altă companie din cadrul grupului - Trans Cargo Terminal SRL a asigurat în 2019 circa 8,2% din livrările de grâu, 10,6% din cele de porumb şi aproape 19% din orz.

Pe de altă parte, la floarea soarelui livrările Trans Cargo Terminal au fost nesemnificative – doar 0,4%, dar împreună şi cu alte companii din cadrul grupului: Floarea Soarelui din Bălţi, Trans-Oil Refinery şi Agrofloris au avut o cotă de circa 9%. Per total în 2019 grupul a exporat peste 430.000 tone de cereale şi circa 70.000 tone de oleaginoase.

Ultimele rezultate publicate de grup arată, însă, că în cele 12 luni ce s-au finalizat pe 30 iunie 2020, grupul a comercializat/exportat circa 736.000 tone de porumb (+58,9%), 662.000 tone de grâu (+18,2%) şi 630.000 tone de seminţe de floarea soarelui (+75.9%).

Aceasta a permis grupului Trans-Oil să-şi consolideze poziția de cel mai mare exportator de cereale și ulei vegetal din Republica Moldova. Astfel, la unele produse cerealiere şi oleaginoase grupul deţine o cotă de circa 90%, iar la altele de aproape 50%.

Cel mai mare gestionar de terenuri agricole

Poziţia de lider a acestui grup este asigurată atât prin infrastructura deţinută în Moldova: de la elevatoare, fabrici de procesare, terminale de grane şi oleaginoase la Giurgiuleşti, la acces la finanţare externă, dar și conexiuni politice.

În plus, grupul este unul dintre cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole.

Conform registrului online specializat în monitorizarea tranzacțiilor cu pământ, Land Matrix, firma Aragvi Holding International din Cipru, ce face parte din grupul Trans-Oil, controlat de Vaja Jhashi, prelucrează circa 60.000 de hectare de teren arabil în Republica Moldova, adică circa 3% din toate suprafețele arabile.

Vaja Jhashi are conexiuni cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, fiind unul din membrii conducerii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, fondată de afaceristul fugar.

În plus, grupul controlat de el a fost și mai este suspectat şi acuzat că deţine poziţii dominante pe piaţă, ceea ce i-ar permite să impună reguli de joc pe piața cerealelor ce îi convin.