263
0
Câţi bani s-au plătit până acum de la buget pentru rambursarea miliardului
263
0

Până la 31 decembrie 2019 din contul bugetului de stat au fost achitate deja 2,34 milioarde lei pentru plata dobânzilor şi achitarea creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei celor trei bănci implicate în furtul miliardului.

Foto: știri.md

Potrivit Ministerului Finanţelor cele mai mari plăţi sunt pentru dobândă, care este de 5% din suma de bază şi până pe 31 decembrie 2019 au fost achitate deja 1,85 miliarde de lei, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Datele Ministerului Finanţelor arată că au mai rămas de achitat dobânzi de circa 9,33 miliarde de lei.

Pe de altă parte din suma principală de 13,34 miliarde de lei, obligaţii de plată derivate din garanţiile de stat eliberate de Guvernele Leancă şi Gaburici în noiembrie 2014 şi martie 2015, Ministerul Finanţelor a achitat doar 490 milioane lei. Adică de 3,8 ori mai puţin decât pentru dobânzi.

În consecinţă până în anul 2041 au mai rămas de returnat 12,85 miliarde de lei, iar cu dobânzi suma se ridică la peste 22,18 miliarde de lei.

Amintim că obligaţiunile de stat (OS) au fost emise în octombrie 2016 (şi transmise BNM) pe termene, cuprinse între 1 an şi 25 de ani, la o rată efectivă a dobânzii de 5%. Dobânzile sunt achitate semianual, către data de 4 a lunilor aprilie şi octombrie a fiecărui an.

Soluţia propusă de Ministerul Finanţelor

Pentru a reducere din această presiune financiară asupra bugetului de stat pe termen mediu şi lung ca urmare a deservirii obligaţiunilor de stat emise în anul 2016, Ministerul Finanţelor a propus revizuirea legislaţiei.

Astfel se propune stabilirea în Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei a unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al BNM.

În consecinţă la articolul 20, alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) La finele anului financiar, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar, în următorul mod: a) în cazul când capitalul statutar constituie mai puţin de 4,0% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar, în modul prevăzut la art. 19 alin.(3); b) în cazul când capitalul statutar constituie de la 4,0% până la 10,0%, din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, în modul prevăzut la art. 19 alin.(3), iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat la venitul bugetului de stat; c) în cazul când capitalul statutar constituie mai mult de 10,0% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.”

Potrivit Ministerului Finanţelor proiectul a fost consultat şi agreat cu Fondul Monetar Internaţional.

În document însă nu se face o estimare a sumelor ce ar putea provenit din profitul BNM, dar se precizează că prevederile lui se vor aplica inclusiv alocărilor pentru majorarea capitalului statutar şi asupra profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naţionale aferent anului financiar încheiat la 31 decembrie 2019.

Anterior BNM a anunţat că „Soluția este una echilibrată și va permite acumularea graduală a capitalului Băncii Naționale, necesar pentru exercitarea mandatului său, precum și diminuarea poverii asupra bugetului de stat prin distribuirea de profit către acesta”.

De notat că în 2018, profitul BNM a fost de circa 250 milioane lei, iar în 2019 ar putea fi ceva mai mare.

În consecinţă mai mulţi experţi susţin că soluţia nu va reduce substanţial din povara financiară pusă pe bugetul de stat, ca urmare a furtului miliardului. În acest context cea mai bună soluţie ar fi intensificarea luptei pentru recuperarea banilor de la cei care au comis frauda.

Totodată unii lideri politici susţin că ar fi necesar de anulat legea din 2016 prin care guvernul şi-a asumat rambursarea miliardului, ceea ce ar pune o presiune mai mare asupra procurorilor şi altor autorităţi. Aceasta este una riscantă şi poate lovi în Banca Naţională şi în stabilitatea leului.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter