Potrivit lui Armaşu, în anul 2020 a fost finalizat un program important realizat cu susținerea Fondului Monetar Internațional, care a fost axat pe transparentizarea acționarilor în băncile licențiate, dar și implementarea unor standarde mai înalte de guvernanță în bănci și în Banca Națională, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Sectorul bancar este suficient de capitalizat, cu o guvernanță bună

„Grație reformelor din anii precedenți, sectorul bancar și-a menținut reziliența, a rămas suficient de capitalizat, cu o guvernanță bună, ceea ce nemijlocit a asigurat și stabilitatea financiară a acestuia. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri, riscul de credit și cel operațional, combaterea spălării banilor și finanțării terorismului au fost principalele domenii pe care s-a axat procesul de supraveghere bancară pe parcursul anului 2020”, susţine guvernatorul.

Şeful BNM spune că băncile au menținut un nivel înalt de lichiditate și profitabilitate, fiind respectate și cerințele specifice de capital. De asemenea, a continuat creșterea activelor și a depozitelor, a portofoliului de credite pe sectorul bancar în condițiile reducerii ponderii creditelor neperformante.

„Astfel, Banca Națională este dedicată scopului de a menține un mediu monetar și un sistem financiar sigure, stabile și previzibile.

În acest sens, reformele din sectorul bancar au continuat, dar implementarea acestora nu este suficientă”, consideră guvernatorul.

Armașu: Reformele sunt atacate de foștii acționari

Totodată, Armaşu afirmă că „suntem la etapa în care trebuie să apărăm ceea ce a fost realizat – să apărăm reformele – și aceasta este în prezent cea mai mare provocare a Băncii Naționale”.

„Reformele sunt atacate de foștii acționari prin instanțe de judecată, dar și prin intermediul organelor de urmărire penală. Aceste acțiuni continuă să reprezinte un risc major pentru stabilitatea financiară și ar putea aduce prejudicii substanțiale statului Republica Moldova”, mai spune guvernatorul BNM.

De notat că, în ultimii doi ani, mulți foşti acţionari de la Fincombank şi Energbank s-au adresat în instanţe pentru a anula decizii ale BNM, prin care le-au fost blocate pachetele de acţiuni şi au fost impuşi să îşi vândă cotele.

Printre cei care s-au adresat în instanţă se numără Oleg Voronin, care a deţinut pachetul de control de acţiuni la Fincombank, dar şi grupul Premier Energy (controlat de Emma Capital prin Joseco Holding Ltd din Cipru), care a moştenit un pachet de circa 10% din capitalul Energbank, dar a fost obligat să le vândă în decurs de 3 luni de zile.

Chiar dacă Oleg Voronin a rămas fără controlul asupra Fincombank, el continuă războiul în instanțe. La fel și Premier Energy, cazul căreia a ajuns sesizare la Curtea Constituţională.

Astfel, Înalta Curte a fost sesizată în martie 2021 „în vederea verificării constituționalității sintagmei "3 luni de la data achiziției/dobândirii” din art.45 alin.(4) al Legii nr.202 din 06 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, care stabilește că, persoanele care au încălcat prevederile alin.(1) vor înstrăina, în termen de 3 luni de la data achiziţiei/dobândirii, acţiunile aferente deţinerii astfel achiziţionate/dobândite. Dacă după expirarea termenului acţiunile nu au fost înstrăinate, devin incidente prevederile art.52¹”.

De notat că, în ultimii 3 ani, s-a modificat radical structura de acţionariat la cele mai importante instituţii bancare din Moldova.