100 de inventatori: Egor Glavche – un nume de referință în dermatologie Ⓟ
Egor Glavche a pus bazele dermatovenerologiei moderne în spațiul sovietic. A înfruntat prejudecățile cu știință, empatie și o policlinică revoluționară, de asemenea, a pus bazele eticii medicale.

Se spune că unele boli dor în tăcere, nu prin simptome, ci prin rușinea care le însoțește. Într-o vreme în care afecțiunile venerice erau condamnate mai mult social decât medical, un doctor născut în Chișinău a ales să înfrunte acest tabu. El este omul care a înțeles că vindecarea începe nu doar cu tratament, ci și cu încredere, educație și curaj.
Egor Glavche s-a născut în 1871, a învățat la gimnaziul din Chișinău. Fiind pasionat de medicină și-a continuat studiile la Universitatea din Moscova Facultatea de Medicină, absolvind-o în anul 1895.
În anul 1900 se mută la Odesa, un oraș multicultural, dar cu multe lipsuri în domeniul sănătății publice. Aici până în anul 1917 a lucrat ca medic ambulatoriu, medic secundar, șef al secției de dermatovenerologie a Spitalului Orășenesc din Odesa și a fost șeful ambulatoriului pentru pacienți de sex masculin. S-a specializat într-un domeniu marginalizat: bolile de piele și cele cu transmitere sexuală. Era o alegere riscantă din punct de vedere profesional și social.
În 1917, în toiul revoluției ruse, Glavche a deschis la Odesa prima policlinică independentă de dermatovenerologie din Rusia. Într-un sistem medical prăbușit, a organizat consultații gratuite, a pregătit personal medical și a inițiat programe de prevenție – totul cu resurse minime, dar cu o viziune clară: medicina trebuie să fie accesibilă, empatică și educativă.
Egor Glavche nu a fost doar un teoretician. Printre cazurile memorabile documentate se numără tratamentul complet al unui tânăr soldat cu sifilis congenital, care, după vindecare, a devenit asistent medical în clinică – un exemplu de reabilitare medicală și umană. Povestea sa a circulat ani la rând în Odesa ca un simbol al speranței.
Dar poate și mai ieșit din comun a fost modul neconvențional în care Glavche educa publicul larg: în anul 1911, el a organizat un lectorat unde se țineau prelegeri publice despre bolile venerice și rolul prostituției în răspândirea acestora, iar în 1918–1919, organiza lecții de igienă în piețe, cinematografe și chiar în teatre, folosind actori amatori care jucau scenete despre prevenirea bolilor venerice. Un amestec de teatru, știință și activism sanitar.
Egor Glavche a fost unul dintre primii medici care a tratat bolile venerice fără judecată morală, cu o abordare bazată pe știință și demnitate umană. A pus accent pe diagnostic precoce, pe tratarea nu doar a bolii, ci și a mentalităților. A format zeci de specialiști, iar policlinica sa a devenit nucleul dermatovenerologiei moderne în spațiul sovietic.
A decedat prematur de tuberculoză, în 1919. La doar 48 de ani, fiind înmormântat în al Doilea Cimitir Creștin din Odesa. Peste ani, policlinica sa s-a transformat în Institutul Științific de Dermatovenerologie care îi poartă numele. Egor Glavche trăiește și astăzi în lecția pe care a lăsat-o: că medicina are nu doar o funcție curativă, ci și una morală – aceea de a rupe barierele rușinii și ignoranței.
Proiectul educațional „100 de inventatori din Moldova” a fost creat de compania inovatoare Simpals și de autorul seriei de cărți „Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova”, Denis Roșca. În fiecare joi, vorbim despre realizările compatrioților noștri care au devenit inventatori remarcabili și pionieri. Urmăriți publicațiile și veți vedea - avem pe cine să admirăm.
*Acesta este un articol publicitar. Știri.md nu poartă răspundere pentru textul și mesajul afișat în articol.