• 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
218
0
29 decembrie, 14:27

Independenţa Cataloniei, radiografia unei crize care a zdruncinat Spania

Disputele privind independenţa Cataloniei au marcat dezbaterea din Spania în 2017, iar deznodământul recentelor alegeri anticipate din această regiune sugerează că acest subiect se va regăsi şi pe agenda politică a anului următor.

În condiţiile unei ascensiuni a naţionalismului în întreaga lume, mişcări secesioniste şi-au făcut simţită prezenţa în diverse regiuni de pe glob, precum Catalonia în Spania, Kurdistanul irakian, Scoţia sau Biafra în Nigeria.

Catalonia, una dintre cele mai bogate regiuni din Spania, cu o populaţie de aproximativ 7,5 milioane de oameni, produce 19% din PIB-ul spaniol.

Relaţiile dintre regiunea autonomă Catalonia şi guvernul central de la Madrid s-au deteriorat substanţial în ultimii ani, în special după după ce conservatorul Mariano Rajoy a ajuns la putere în Spania, în anul 2011, scrie mediafax.ro.

Presiunile pentru un referendum pe tema independenţei au crescut în contextul politicilor de austeritate ale Madridului, implementate într-o perioadă în care economia spaniolă a avut mult de suferit în urma crizei financiare internaţionale din 2007-2008

Cei care se opun independenţei susţin că regiunea catalană se bucură deja de o largă autonomie, alături de alte regiuni spaniole precum Ţara Bascilor sau Galicia, însă adepţii independenţei afirmă că Madridul subminează identitatea catalană şi se declară nemulţumiţi de faptul că statul spaniol îşi opreşte cea mai mare parte veniturilor fiscale colectate din Catalonia.

În noiembrie 2014, premierul de atunci al Cataloniei, Artur Mas, a organizat un referendum simbolic, fără valoare legală şi interzis de Curtea Constituţională de la Madrid, privind independenţa Cataloniei, la care aproximativ 80% din participanţi s-au declarat în favoarea secesiunii regiunii.

În toamna lui 2015, separatiştii s-au impus în alegerile regionale din Catalonia, iar un an mai târziu, Carles Puigdemont preia conducerea regiunii autonome.

În luna martie a acestui an, autorităţile din Catalonia a anunţat intenţia de a organiza un referendum privind independenţa în luna septembrie, însă Curtea Constituţională din Spania a blocat, în aprilie, planul de a finanţa un referendum pentru independenţă în acest an, după ce Madridul a depus o contestaţie în instanţă.

În iulie, Parlamentul regional al Cataloniei a adoptat un proiect de lege privind referendumul care vizează separarea regiunii nord-estice, însă, din nou, Curtea Constituţională a blocat şi acest plan, hotărând în septembrie să suspende pentru cinci luni noua lege a referendumului.

Legea fundamentală a Spaniei prevede că nicio regiune nu poate organiza un referendum pe un subiect care îi priveşte pe toţi cetăţenii spanioli, iar ţara este indivizibilă.

Totuşi, în pofida opoziţiei Madridului şi a interdicţiei din partea Curţii Constituţionale, separatiştii şi-au continuat planul cu organizarea referendumului, programat să aibă loc pe data de 1 octombrie.

Pe de altă parte, Guvernul Spaniei a adoptat o serie de măsuri pentru blocarea plebiscitului, inclusiv confiscarea buletinelor de vot şi iniţierea de acţiuni legale împotriva organizatorilor.

Mai mult, înainte de referendum, Guvernului de la Madrid a transmis în repetate rânduri că Spania nu recunoaşte validitatea plebiscitului, iar Uniunea Europeană a semnalat că susţine rămânerea Cataloniei în cadrul Spaniei şi se opune referendumului proindependenţă.

Pe data de 1 octombrie, aproximativ cinci milioane şi jumătate de catalani au fost chemaţi la vot, într-un referendum pentru independenţa faţă de Spania organizat de autorităţile regiunii.

Plebiscitul a fost marcat de incidente violente, după ce forţele de ordine au încercat să împrăştie alegătorii, folosind în unele cazuri şi gloanţe de cauciuc. Aproape 900 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma confruntărilor violente dintre alegători şi Poliţia spaniolă.

Potrivit organizatorilor, 2,2 milioane de cetăţeni au votat la acest referendum, iar peste 90% dintre cei care au participat la vot s-au declarat în favoarea independenţei, însă rata prezenţei la voi a fost de doar 43%.

Jubilant, la scurt timp după aflarea rezultatelor, Carles Puigdemont, premierul Cataloniei, afirma că regiunea şi-a "câştigat dreptul la independenţă", dar a pledat pentru lansarea de negocieri constituţionale în următoarele săptămâni.

În replică, premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a acordat Administraţiei Cataloniei, condusă de Carles Puigdemont, un termen de câteva zile pentru a clarifica dacă a proclamat sau nu independenţa, avertizând că dacă Barcelona îşi menţine poziţia, Madridul va putea activa Articolul 155 al Constituţiei Spaniei, care prevede posibilitatea suspendării autonomiei Cataloniei.

Pe 27 octombrie, Parlamentul Cataloniei a aprobat, prin vot secret, proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici.

Câteva ore mai târziu, Senatul Spaniei a decis să aprobe suspendarea autonomiei regiunii Catalonia, care tocmai îşi proclamase independenţa. Drept urmare, toate structurile regionale - politice, economice şi de securitate - au fost trecute în subordinea directă a Madridului. Totodată, Madridul a convocat alegeri parlamentare anticipate în Catalonia, programate pe 21 decembrie.

Carles Puigdemont, premierul demis al Cataloniei, şi mai mulţi oficiali catalani s-au refugiat la Bruxelles, iar alţii au fost arestaţi de autorităţile spaniole. Totodată, zeci de mii de catalani au ieşit pe străzi pentru a protesta faţă de măsurile punitive luate de autorităţile spaniole.

În contextul evenimentelor din Catalonia, Spania a semnalat existenţa unor campanii online pentru "dezinformare" privind criza catalană care îşi au originile pe "teritoriul rus". Moscova a respins acuzaţiile de implicare în demersurile privind independenţa Cataloniei.

Pe data de 21 decembrie, milioane de catalani s-au prezentat la urne pentru a alege noul legislativ al regiunii. Formaţiunile separatiste şi-au menţinut, la limită, majoritatea în Parlamentul din Catalonia, însă un partid unionist a obţinut cele mai multe mandate, în urma scrutinului regional desfăşurat joi, astfel că există temeri că perioada de incertitudine politică se va prelungi şi în cursul anului viitor.

"Liderii pentru independenţă au acţionat de parcă legea nu a existat, iar Guvernul spaniol a acţionat de parcă singurul lucru care exista era legea. Şi asta este o parte a crizei", a declarat Xavier Arbos Marin, profesor de drept constituţional la Universitatea din Barcelona.

0 comentarii