Bilanțul acestei unități necunoscute până acum include distrugerea a peste 2.000 de tancuri, 3.000 de vehicule de luptă ale infanteriei, mii de piese de artilerie, vehicule, mașini de inginerie – peste 40.000 de ținte lovite în total, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

Valoarea totală a echipamentelor distruse este de 12 miliarde de dolari, potrivit rapoartelor unității analizate de Forbes Ucraina, care susține că toate loviturile au confirmare video.

În clasamentul lunii iunie, Grupul Lasar a depășit alte unități cu două până la cinci ori în categorii precum tancuri, vehicule blindate și artilerie.

Dar ce este grupul Lasar? Unitatea a fost înființată de omul de afaceri Pavlo Yelizarov, în vârstă de 56 de ani, alături de alți foști civili.

Acesta este coproprietar al studioului numit Savik Shuster, după jurnalistul cu același nume, și producător al emisiunii politice „Svoboda Slova” (Libertatea de exprimare), prezentată de jurnalist.

Începerea războiului l-a prins pe Yelizarov în propria casă din centrul capitalei Kiev. „Nu am crezut că războiul va izbucni până în ultima clipă”, recunoaște el.

A dus bani de acasă pentru apărarea Ucrainei. „Din fericire, aveam 1,1 milioane de dolari în numerar”

S-a înrolat apoi în batalionul 126 de apărare teritorială, proaspăt înființat. Acolo, omul de afaceri a făcut ceea ce știa să facă cel mai bine – a mobilizat resurse și a organizat oamenii. Printre altele, a făcut rost de echipamente și materiale de construcție și a reparat sediul batalionului aflat într-o clădire de grădiniță dărăpănată.

„Rareori plecam de acasă cu mai puțin de 10.000 de dolari; trebuia să cumperi constant ceva. Din fericire, aveam 1,1 milioane de dolari în numerar”, își amintește Yelizarov.

Puțin mai mult de o lună de serviciu în apărarea teritorială l-a costat peste 400.000 de dolari. Apoi l-au ajutat și prietenii, își continuă relatarea publicația.

Cariera lui Yelizarov

Născut în Chișinău (Moldova), Yelizarov a servit în armata sovietică, s-a mutat în Ucraina în anii 1990, a construit și vândut o companie agroalimentară până în 2008 și a lucrat între 2007 și 2008 ca viceministru al transporturilor.

A vrut să fie un investitor pasiv în studioul de televiziune, dar s-a implicat treptat. A devenit directorul studioului și, mai târziu, producătorul celei mai populare emisiuni politice din țară, prezentată de Savik Shuster.

În perioada 2019-2021, talk-show-ul produs de el a fost difuzat pe canalul de televiziune ucrainean, deținut de Rinat Akhmetov, miliardarul cel mai bogat din Ucraina.

Administrația Zelenski a cerut ca emisiunea să fie boicotată

Au fost și probleme cu liderii ucraineni. De exemplu, scrie Forbes, Shuster și Yelizarov au avut probleme în timpul președinției lui Petro Poroșenko, între 2014 și 2019, când licența lui Shuster de a lucra în Ucraina a fost anulată. Ulterior, relațiile cu echipa lui Volodimir Zelenski au fost și mai proaste.

Cu doar câteva luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, partidul Servitorul Poporului al lui Zelenski a cerut ca emisiunea Svoboda Slova, adică cea produsă de Yelizarov, să fie boicotată.

Purtătorul de cuvânt al președintelui, Mihail Podolyak (cu care Hotnews a făcut recent un interviu, n.red.), a susținut că programul „pune în scenă drame emoționale pentru a servi intereselor oligarhiei”.

În plus, Zelenski a afirmat că Akhmetov complota o lovitură de stat. Ca răspuns, Shuster a comparat administrația Zelenski cu regimul autoritar al fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici.

Cum a ajuns Yelizarov să lucreze cu drone

După ce bătălia pentru Kiev s-a încheiat, la începutul lunii aprilie, s-a format un nou centru în cadrul Forțelor Speciale (SOF). Împreună cu Yelizarov, 20-25 de persoane s-au mutat de la apărarea teritorială la SOF.

În pozițiile de luptă de lângă Zaporojie se afla o unitate specială de drone a SBU numită Lupii Albi. Acolo, Yelizarov și luptătorii săi au văzut pentru prima dată o dronă folosită în luptă.

„Ne doream foarte mult să aruncăm o mină antitanc în capul inamicului”, povestește Yelizarov, citat de The Forbes.

Visul a fost îndeplinit în doar câteva zile – adică pe 6 mai 2022. Yelizarov a cumpărat de la contrabandiști o dronă agricolă cu 10.000 de dolari – genul de dronă folosită de contrabandiști pentru a transporta țigări peste graniță. Echipa a reușit cumva să lege o mină de ea. „Am simțit o bucurie de copil când am reușit să aruncăm mina”, își amintește Yelizarov.

Atelier de asamblat drone într-un garaj

Apoi au făcut și un atelier de asamblare a dronelor. Primul a fost amenajat într-un garaj care aparținea primului pilot al unității, cu indicativul Fish. Cu 680.000 de dolari rămași, Yelizarov a cumpărat piese de schimb din China. Iar în garaj a început să asambleze drone, alături de mai mulți civili.

Un alt moment cheie a fost când directorul tehnic al studioului a venit cu ideea de atașa un terminal Starlink la dronă pentru a menține controlul acesteia prin internet. Pentru un experiment, Yelizarov a donat propriul terminal Starlink, care a fost însă distrus în unul dintre primele zboruri de testare.

A făcut rost apoi de alte patru terminale.

O altă investiție care a dat roade

A urmat apoi o altă schimbare: au pus douăsprezece baterii și jumătate per dronă în loc de cele două standard. „Nu înțelegeam de ce o dronă ar trebui să funcționeze jumătate de oră, cel mult o oră, pe tură”, spune Yelizarov. Un pachet de baterii costa atunci 1.300 de dolari, astfel că adăugarea lor însemna un cost suplimentar de 20.000 de dolari pe dronă. Era scump, dar investiția a dat roade.

„Cu o astfel de dronă, un pilot putea lovi 16 echipamente peste noapte, nu doar două”, explică el. „Eficiența a crescut dramatic.”

A urmat extinderea

„Am analizat modul în care funcționau Lupii Albi și am văzut un restaurant familial excelent”, spune el. „Dar nu poți câștiga un război cu un restaurant familial – trebuie să construiești un McDonald’s.”

A prezentat așadar ideea dronelor-McDonald’s generalilor de armata ucraineană. A avut noroc, pentru că viceministrul de interne Yevhen Yenin i-a remarcat munca și i-a sugerat lui Yelizarov să construiască o unitate în cadrul Gărzii Naționale.

Unitatea compusă din civili

Yelizarov a prezentat ceva ce părea ciudat pentru un militar de carieră: o unitate de 300 de persoane. Dar, în septembrie 2022 a fost înființat Grupul Lasar, o unitate compusă din civili.

De la început, Grupul Lasar a fost constituit în afara canoanelor militare. Unitatea este compusă în proporție de 98% din foști civili.

Alte diferențe: Yelizarov a numit o tânără fără experiență militară în funcția de șef de cabinet. Aceasta condusese un serviciu administrativ într-o companie privată înainte de război.

O altă caracteristică atipică: o echipă de informații gestionează distribuția dronelor și muniției în cadrul Grupului Lasar. „Ei înțeleg cel mai bine situația generală, au idei și pot planifica necesitățile operațiunilor”, explică Yelizarov.

Această echipă de informații este formată în mare parte din analiști financiari, ceea ce simplifică sarcina.

Peste 11.000 de lovituri, toate documentate

La începutul anului 2023, Lasar’s Group a realizat o cupă simbolică dintr-un termos pe care era gravat „150+” pentru a comemora numărul de ținte distruse în ultimul an. Aceasta a devenit o tradiție: cupa din 2024 avea inscripția „4000+”, iar cea din anul următor „11.000+”.

Toate loviturile sunt documentate, spune Yelizarov, și arată un tabel Excel uriaș care indică cine, când, unde, ce dronă, cu ce muniție și un link către confirmarea video.

Seamănă cu o echipă de Formula 1

În prezent, Grupul Lasar seamănă din punct de vedere structural cu o echipă de Formula 1. Rolurile sunt clar împărțite – piloți, navigatori, recunoaștere etc. Rezultatele sunt analizate constant. Eficiența piloților trebuie să crească; testarea și antrenamentul sunt o rutină.

O altă asemănare cu Formula 1 este echivalentul mașinilor de înaltă tehnologie. O întreprindere civilă produce drone, explozibili și muniții special pentru Grupul Lasar.

Acest lucru le permite să obțină drone adaptate pentru sarcini de luptă, în loc să refolosească modele disponibile în comerț în apropierea frontului, spune Yelizarov. Totodată, crește eficiența generală a unității: dacă o dronă se pierde, nu trebuie să aștepte înlocuirea de la Ministerul Apărării.

O afacere de familie și niște probleme legale

Producția este gestionată de trei companii, cea principală fiind Screentek LLC. Yelizarov deține Screentek din perioada COVID-19, când el și partenerii săi au încercat să obțină profit din importul de teste pentru coronavirus. În 2023, când a venit momentul să primească fonduri de la stat pentru producția de drone, Yelizarov a propus acea LLC inactivă.

În 2023, Screentek a primit aproape 4 miliarde UAH (95 milioane USD) de la stat; în 2024, 6 miliarde UAH (140 milioane USD). Anul acesta, finanțarea a fost redusă.

Firma de casă care produce drone i-a adus și niște întrebări legale, dar în acest moment Yelizarov nu are vreun dosar. Unitatea sa are însă de suferit de pe urma reducerii comenzilor de drone.

Yelizarov se gândește ca după război, să-și facă o armată privată și să ofere consultanță.