În cele două vagoane expoziționale, a fost amenajată și o bibliotecă cu cărți despre acele evenimente triste, iar vizitatorii pot găsi în Cartea Memoriei numele rudelor deportate. La inaugurarea expoziției a participat și conducerea țării, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Astăzi noi comemorăm 75 de ani cea mai mare operațiune de deportare în masă. Și insistăm ca istorici și arhiviști asupra acestei terminologii. Nu val, pentru că val este ceva natural – valul vine și se duce, dar operațiune. A fost una cu caracter militar, s-a făcut în secret, oamenii au fost sculați, arestați și duși la cele mai apropiate stații de cale ferată. Noaptea ca să nu vadă vecinii, pentru că era și o teamă de anumite rebeliuni sau dezordini în legătură cu ceea ce se întâmpla”, a declarat directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.

Potrivit lui, a fost cea mai mare operațiune de deportări în masă pentru că a vizat soarta a 36 de mii de persoane, în total peste 11 mii de familii din toate localitățile actualei Republici Moldova. „Prin comparație cu deportarea din 1941, care a prins doar partea basarabeană a URSS, aceasta a cuprins și teritoriul actual transnistrean. Deci, este o tragedie națională. Fiecare localitate a fost atinsă într-un fel sau altul de această deportare în masă care a avut drept scopul să inducă frica în oameni, pentru că a fost una selectivă. Scopul a fost să inducă frica, cea care a intrat nu doar în sânge, ci și în oase”, a mai spus Igor Cașu.

Persoanele care vor vizita expoziția din centrul capitalei vor fi însoțite de istorici și ghizi. Datorită elementelor de realitate virtuală, expoziția va putea fi văzută din orice colț al Republicii Moldova, dar și din afara țării, prin scanarea unui QR-cod.

Expoziția „Trenul Durerii” va fi deschisă până pe 31 iulie, în fiecare zi de la ora 09:00 până la ora 21:00.

În total, au existat trei operațiuni de deportări în masă din Moldova: în iunie 1941, iulie 1949 și aprilie 1951. Deportarea din 1949 este cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Casele, pământurile și bunurile persoanelor deportate au fost transmise colhozurilor, iar o parte au fost furate și vândute. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3.071 de camioane și 1.736 de vagoane.