În urma lucrărilor arheologice care au avut loc pe bulevardul Grigore Vieru, au fost scoase la lumină câteva trepte, dar și beciul imobilului, care are 230 de ani. Acum câteva zile arheologii au identificat și intrarea în pivnița casei, transmite Știri.md.

''Privitor la data când a fost edificată pivnița nu deținem date certe, dar ne conducem de următoarele argumente. Se știe cu certitudine că această casă a fost construită 1795, cu siguranță la această dată pivnița deja exista. De asemenea, pivnița din stânga noastră, deocamdată are accesul mult mai îngreunat din cauza pământului care se află acolo, dar el va fi evacuat, este mult mai veche decât această pivniță'', a declarat Iulian Rusanovschi, reprezentant al Asociației Monumentum.

Potrivit surselor istorice, casa a fost construită la finele anilor 1795 de către Toader Sabău, vameș înstărit, iar în 1806 aceasta a fost oferită ca reședință Mitropolitului Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bodoni.

Însă soarta clădirii a fost una tragică, aceasta a fost distrusă de regimul sovietic în anul 1962. Tot în acest an a fost lichidată și Biserica Sfinților Arhangheli Gavriil și Mihail care se află în apropiere.

Urmele bisericii se află acum sub actualul Teatru „Eugen Ionescu”.

''Casa Teodor Sabău unde a locuit și Mitropolitul s-a aflat exact deasupra noastră. Știm că Mitopolitul a folosit-o ca reședință în perioada 1806-1812. (MUSCA) (05:54-06:20 ) Ea a fost distrusă concomitent cu biserica, după ce a fost ridicată clădirea cu 5 etaje care se află în stânga noastră. Avem o fotografie din 1955 mi se pare sau 62, nu aș putea zice cu exactitate în acea fotografie apare și casa veche în proporție de 90 la sută păstrată absolut originală și blocul sovietic cu 5 etaje edificat în 1955'', susține Rusanovschi.

Autoritățile Capitalei și arheologii vor să pună în valoare vestigiile a celei mai vechi clădiri din Chișinău, dar și pentru a scoate la suprafață ruinele Bisericii Sfinților Arhangheli Gavriil și Mihail.

''Pentru municipiul Chișinău este cea mai importantă descoperire arheologică fiindcă o clădire mai veche ruinele căreia sau vestigiile căreia să fie scoase la suprafață în orașul Chișinău nu există. Este cea mai veche construcție pe care nu doar că avem date, dar despre care avem certitudinea, am identificat-o, am și știm că a fost construită cu 230 de ani în urmă și s-a păstrat parțial până în zilele noastre'', a declarat reprezentantul.

În acest an, autoritățile Capitalei au alocat resurse financiare pentru a continua lucrările arheologice de pe bulevardul Grigore Vieru.

''Anul trecut am purces la săpăturile arheologice care au demarat două, trei luni. Ulterior am solicitat Consiliului municipal Chișinău bugetarea de mijloace financiare s-au alocat patru milioane de lei pentru ulterioarele lucrări arheologice. N

e propunem să începem construcția unui complex muzeistic și vrem să-l facem un simbol al municipiului Chișinău'', a declarat secretarul preturii sectorului Râșcani al Capitalei, Mihail Furculiță.

Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746, la Bistriţa, şi a decedat în data de 30 martie 1821, la Chişinău, şi a fost înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost primul Mitropolit al Basarabiei.

În 2016, a fost exhumat, canonizat şi recunoscut ca sfânt de Biserica Ortodoxă din Republica Moldova şi de Patriarhia Rusă.

Săpăturile arheologice sunt efectuate de Asociația „Monumentum” și Grupul de Arheologi condus de Sergiu Musteață și finanțat de Primăria Chișinău.

Săpăturile arheologice au fost începute în toamna anului 2021 și continuă pentru a pune în valoare vestigiile arheologice ale celei mai vechi clădiri din Chișinău (1795) și pentru a scoate la suprafață ruinele Bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a declarat edilul Capitalei, Ion Ceban.